CCR va da un răspuns cu privire la moțiunea de cenzură după Congresul PNL. Acesta va avea loc pe 25 septembrie
Într-un comunicat de presă trimis de Curtea Constituțională a României (CCR), judecătorii informează că părțile au timp până la data de 29 septembrie să formuleze un punct de vedere cu privire la conflictul constituțional dintre Guvern și Parlament. Așadar, Curtea Constituțională a României (CCR) va veni cu o decizie în ceea ce privește moțiunea de cenzură după ce Congresul PNL va avea loc, pe 25 septembrie.
”Referitor la cererea presedintelui Senatului de solutionarea a conflictului dintre Guvern si prim-ministru, pe de o parte, si Parlamentul, pe de alta parte, s-a stabilit ca pana la 29 septembrie partile sa isi exprime punctul de vedere. Termenul pentru sedinta de judecata se stabileste ulterior. Art. 34 -36 din Legea 47/1992.”, arată un comunicat al Curții Constituționale.
O nouă dispută politică erodează relația dintre PNL și USR-PLUS
Neînțelegerile continuă între PNL și USR-PLUS după ce birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au trimis un punct de vedere către Curtea Constituțională a României (CCR). În acest punct de vedere, birourile permanente susțin că există un conflict juridic între Parlament și Guvern pe tema moțiunii de cenzură, lucru precizat și de premierul Florin Cîțu.
Deciziile dintre cele două foruri i-au nemulțumit pe cei din USR-PLUS și AUR, autorii moțiunii de cenzură împotriva actualului Guvern. Mai mult decât atât, și liderii Parlamentului au criticat deciziile și conținutul punctului de vedere. În acest context, șeful Camerei Deputaților, Ludovic Orban și șefa Senatului, Anca Dragu, au trimis și ei propriile opinii către Curtea Constituțională a României.
Anca Dragu a sesizat CCR
Șefa Senatului, Anca Dragu, a făcut propria sesizare la CCR în care spune că singurul conflict juridic se referă la refuzul prim ministrului de a veni în Parlament cu votul de încredere.
„Solicit instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi primul-ministru, pe de-o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii votului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, efectuate după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. De asemenea, cer obligarea primului-ministru la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului”, este cererea senatoarei.
