Comisia Europeană a prezentat, miercuri, strategiile UE privind integrarea sistemelor energetice şi pentru hidrogen, care vor deschide calea către un sector energetic mai eficient şi mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate şi al unei economii mai puternice, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, conform Agerpres.
Potrivit Comisiei Europene, actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor şi al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanţuri valorice, norme, infrastructură, planificare şi operaţiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare şi să se valorifice progresele tehnologice.
Strategia UE se bazează pe trei piloni principali
Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat şi exploatat ca un întreg, conectând diferiţi purtători de energie, infrastructuri energetice şi sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat şi flexibil va fi mai eficient şi va reduce costurile suportate de societate. De exemplu, acest lucru înseamnă un sistem în care energia electrică care alimentează autoturismele Europei ar putea proveni din panourile solare de pe acoperişuri, în timp ce clădirile sunt aprovizionate cu căldură provenind de la o fabrică din apropiere, iar fabrica este alimentată cu hidrogen curat, obţinut din surse de energie eoliană offshore.
Strategia UE privind integrarea sistemelor energetice se bazează pe trei piloni principali: în primul rând, un sistem energetic mai „circular”, având în centru eficienţa energetică. Strategia va identifica acţiuni concrete pentru punerea în practică a principiului „eficienţa energetică înainte de toate” şi va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunităţile noastre; în al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil. O reţea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare şi eoliene; în al treilea rând, pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puţin poluanţi, inclusiv biocombustibili durabili şi biogaz, precum şi hidrogen regenerabil.
Strategia stabileşte 38 de acţiuni pentru crearea unui sistem energetic mai integrat. Printre acestea se numără revizuirea legislaţiei existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea şi utilizarea de noi tehnologii şi instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale şi eliminarea treptată a subvenţiilor pentru combustibilii fosili, reforma guvernanţei pieţei şi planificarea holistică a infrastructurii, precum şi o mai bună informare a consumatorilor. Analiza obstacolelor existente în aceste domenii va contribui la propunerile noastre concrete, de exemplu revizuirea Regulamentului TEN-E până la sfârşitul anului 2020 sau revizuirea directivei privind impozitarea energiei şi a cadrului de reglementare a pieţei gazelor în 2021.
Dezvoltarea hidrogenului regenerabil este prioritară
Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potenţialului acestuia în realitate, prin investiţii, reglementare, crearea de pieţe şi cercetare şi inovare. Hidrogenul poate alimenta şi sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare şi poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acţiuni coordonate între sectorul public şi cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană şi solară. Cu toate acestea, pe termen scurt şi mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile şi pentru a sprijini dezvoltarea unei pieţe viabile.
Această tranziţie treptată va necesita o abordare etapizată: în perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacităţi de cel puţin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum şi producţia de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil; în perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puţin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil şi producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE; Între 2030 şi 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate şi să fie desfăşurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.
75% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din domeniul energetic
Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat miercuri Alianţa europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniştri naţionali şi regionali şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai Băncii Europene de Investiţii. Alianţa va institui un portal de investiţii pentru o producţie mai mare şi va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.
„Pentru că 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE provin din domeniul energetic, avem nevoie de o schimbare de paradigmă pentru a ne atinge obiectivele pentru 2030 şi 2050. Sistemul energetic al UE trebuie să devină mai bine integrat, mai flexibil şi mai capabil să adopte cele mai ecologice şi mai eficiente soluţii din punctul de vedere al costurilor. Hidrogenul va juca un rol esenţial în acest sens, deoarece scăderea preţurilor la energia din surse regenerabile şi inovarea permanentă fac din el o soluţie viabilă pentru o economie neutră climatic”, a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson
Un sistem energetic mai bine integrat este esenţial pentru a trece la neutralitatea climatică până în 2050, creând în acelaşi timp locuri de muncă, asigurând o tranziţie echitabilă şi consolidând inovarea în UE şi întâietatea industrială la nivel mondial. Acest sector poate aduce o contribuţie esenţială la redresarea economică a Europei în urma crizei coronavirusului, după cum s-a subliniat în pachetul de măsuri de redresare Next Generation EU, prezentat de Comisie la 27 mai 2020.
