Firmele de producţie publicitară şi de materiale promoţionale, dar şi cele care oferă spaţiu publicitar în centrele comerciale vor fi cele mai afectate de înăsprirea restricţiilor la publicitatea produselor din tutun, de la 1 ianuarie 2009.
Mai întâi a dispărut din calupurile de publicitate TV. Apoi, din presa scrisă şi de pe panourile publicitare. De la 1 ianuarie 2009, odată cu intrarea în vigoarea a Ordonanţei nr. 6/2008, publicitatea la produsele din tutun va fi restricţionată aproape în totalitate. Efectele acestor măsuri nu s-au simţit, deocamdată, în vânzările companiilor de profil, însă ele au avut ecou în afacerile altor industrii. Dacă în anii trecuţi mass-media şi panotajul stradal au pierdut bugetele de publicitate ale acestor companii, începând cu 2009, atât tipografiile specializate în materiale promoţionale, cât şi firmele de semnalistică, în special cele care produc materiale pentru brandurile de ţigarete prezente în baruri, cluburi, restaurante sau cafenele, vor fi nevoite să renunţe la aceşti clienţi. În formula adoptată recent de plenul Senatului, ordonanţa interzice publicitatea la aceste produse din tutun în materialele tipărite, cu excepţia anunţurilor prevăzute expres de lege, în sălile de spectacol şi de cinema, outdoor sau pe copertine, exceptând raioanele dedicate exclusiv comercializării produselor din tutun. De asemenea, este interzisă publicitatea prin folosirea mărcilor pe alte produse decât cele de tutun sau pe servicii care nu au legătură cu comerţul cu produse de tutun, exceptând brichete, scrumiere sau chibrituri.
Legea românească, mai dură decât cea europeană
O altă interdicţie prevăzută în ordonanţă este publicitatea prin vânzarea sau oferirea gratuită de produse alimentare sau jucării fabricate cu intenţia evidentă de a da produsului ori ambalajului său asemănarea cu un produs din tutun, precum şi comercializarea sau oferirea gratuită de jocuri sau jucării care promovează fumatul.
O parte dintre aceste măsuri erau deja incluse în textul iniţial al legii şi se aplică deja, altele restricţionează mai mult promovarea acestor produse. Gilda Lazăr, director corporate affairs la JTI România, afirmă că Ordonanţa nr. 6/2008, adoptată de Guvern în luna februarie, restricţionează şi mai mult comunicarea cu consumatorii, de tipul interzicerii publicităţii în orice fel de material tipărit, şi conţine prevederi care exced cadrul european în domeniu. Ea mai spune că interzicerea totală a publicităţii pentru produsele din tutun ar reduce drastic posibilitatea producătorilor de a comunica cu adulţii fumători, care au dreptul să fie informaţi cu privire la produsele pe care le consumă. „Compania noastră va continua să exploateze cât mai eficient toate canalele legale de comunicare cu consumatorii“, spune Gilda Lazăr.
Şi reprezentanţii Phillip Morris România se pronunţă pentru menţinerea dreptului de a comunica direct cu consumatorul adult. „Informarea directă cu privire la activităţile promoţionale organizate de către producătorii de produse din tutun şi destinate adulţilor fumători trebuie permisă de lege“, spune Peter Imre, director corporate affairs la Phillip Morris.
În mod direct, noua legislaţie va afecta agenţiile de publicitate, responsabile de comunicarea brandurilor de ţigarete. În prezent, cele mai folosite tehnici de promovare sunt indoor, în centre comerciale, zone de petrecere a timpului liber, precum şi în cadrul unor evenimente. „Ordonanţa, în formula actuală, ne va afecta categoric din punctul de vedere al canalelor de comunicare. Va trebui, totuşi, să găsim noi căi de comunicare cu consumatorii noştri fideli“, conchide Ximena Cilibiu, account director al TBWA/ Merlin. Ordonanţa va intra în vigoare după ce va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor.
«Prevederile acestei ordonanţe restrâng excesiv canalele de promovare, dar ceea ce ne afectează în primul rând este instabilitatea legislativă.»
Gilda Lazăr, director corporate affairs, JTI România
Efecte secundare
• În Marea Britanie, intrarea în vigoare a legislaţiei împortiva fumatului şi promovării acestui obicei a dus la o scădere a consumului de băuturi alcoolice şi nealcoolice, cifrele ajungând la cel mai mic nivel din 1930 până în prezent.
• Şi în Germania efectele au fost similare. Potrivit Asociaţiei hotelurilor şi restaurantelor germane (DEHOGA), 15% dintre unităţile care au adoptat legislaţia antifumat în 2007 au consemnat un recul de 50% al veniturilor.
• În România, intrarea în vigoare a ordonanţei poate afecta indirect vânzările de cafea şi alte băuturi al căror consum este asociat cu ţigareta, dar şi unităţile HORECA. Din ianurie 2009, prin restrângerea spaţiului dedicat fumătorilor din spaţiile publice închise, proprietarii de baruri, cafenele, restaurante, discoteci sunt nevoiţi să investească câteva zeci de mii de euro în echipamente de ventilare şi în reamenajarea spaţiului în conformitate cu legislaţia.
Capital – Editia nr. 17, data 30 aprilie 2008
