Tot mai mulţi tineri aleg să-şi continue pe cont propriu studiile în străinătate, finanţându-le prin fundaţii sau împrumuturi asigurate de statele de rezidenţă.
Sonia Mlădin are 20 de ani şi este studentă în anul doi la Universitatea din Manchester, specializarea Politică şi Relaţii Internaţionale. A ales să-şi finanţeze studiile pe cont propriu aplicând la un împrumut al statului britanic pentru taxa de şcolarizare. „Rambursarea se face când începi să câştigi 15.000 de lire pe an, dobânda este de doar 0,3%, primul an după absolvire fiind fără dobândă. Nu este considerat credit, dacă intenţionezi să iei un alt împrumut bancar, iar dacă nu reuşeşti să-l plăteşti în 25 de ani, se şterge“, explică ea. Pentru a se întreţine, lucrează part-time la un restaurant, unde 20 de ore pe săptămână îi asigură lunar minimum 500 de lire sterline. „Majoritatea studenţilor care pleacă la studii în străinătate se bazează din ce în ce mai puţin pe burse, deoarece, de cele mai multe ori, ele nu acoperă decât 20%, în medie, din costurile de şcolarizare“, spune Bogdan Kochesch, business development manager al organizaţiei Educativa. El recomandă, pentru studii în Franţa, Olanda şi Germania, burse ale instituţiilor guvernamentale (CampusFrance, Nuffic şi DAAD), iar pentru alte ţări, bursele fundaţiei Dinu Patriciu, pentru studenţi acceptaţi la un program post-universitar al unei universităţi de prestigiu din lume, şi cele ale fundaţiei Raţiu, pentru studenţii români acceptaţi la universităţi din Marea Britanie.
Cum au reuşit să obţină fonduri pentru programele de studii
Diana Oprescu, 22 de ani
Erasmus Univ. Milano şi GE Foundation
Diana este studentă în ultimul an la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, şi a reuşit să co-finanţeze un semestru din programul Erasmus la Universitatea Comercială Luigi Bocconi din Milano prin intermediul unei burse Scholar Leaders oferită de GE Foundation.
Ioana Dima, 26 de ani
Erasmus şi Master Univ. din Rennes
A obţinut prima bursă în facultate prin programul Erasmus, un stagiu de trei luni, iar ulterior a apelat la ajutorul asociaţiilor româno-franceze din Rennes, pentru finanţarea masteratului la universitatea din localitate. Este absolventă a Facultăţii de Studii Economice din Sibiu.
Mădălina Iacob, 27 de ani
Open Society Inst., Cheving, New York
A primit trei burse de la începerea studiilor în jurnalism la Universitatea din Bucureşti. Primele două au fost integrale, finanţate de fundaţii şi de guvernul Marii Britanii, iar cea de a treia, pentru un master la New York University, îi acoperă doar 80% din taxe, restul fiind susţinut printr-un împrumut bancar.
Otilia Ilie, 26 de ani, Bursier Soros, Chevening, Universitatea din Manchester
A absolvit facultatea de Studii Europene, secţia Relaţii Internaţionale, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Experienţa bursei în străinătate
M-am decis să aplic pentru o bursă întrucât îmi doream foarte mult să particip la cursurile unui master în Marea Britanie. Am obţinut finaţarea integrală a studiilor prin intermediul unei burse Soros şi a uneia Chevening, în 2005, pentru un master de un an, pe domeniul European Politics and Public Policy, Department of Government, School of Social Sciences la Universitatea din Manchester, Marea Britanie.
Nu am încercat să obţin o bursă prin intermediul statului român, în schimb procesul de obţinere a unei burse Soros mi s-a părut unul foarte bun. Dacă ştii ce vrei şi ai curajul să aplici, orice este posibil. În procesul de selecţie, interviul a fost o componentă dificilă, însă le recomand celor care aplică la o bursă şi trec printr-un interviu să îşi argumenteze ideile pentru că nu există întrebare al cărei răspuns să îl şti, ci doar răspunsuri care pot să nu îi convingă pe cei care te intevievează.
Mihaela Călin, 29 de ani, Bursier Chevening, Universitatea din Birmingham
A fost beneficiara unei burse postuniversitare Chevening a Guvernului britanic pentru Studii Europene Contemporane la Institutul pentru Studii Europene din cadrul Universităţii din Birmingham. În România, a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul Universităţii Bucureşti şi un master în Comunicare şi Relaţii Publice în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti (SNSPA).
În prezent, este preşedinte şi director de Programe, Studii şi Analize al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, organizaţie neguvernamentală ce dezvoltă proiecte şi activităţi de sprijinire a proceselor de reformă din România în domeniile reforma administraţiei publice, anticorupţie, dezvoltarea liderilor.
Din 2006, Mihaela Călin este şi reprezentantul Reţelei Bursierilor Chevening în România.
Experienţa bursei în străinătate
De la începutul anilor 1990, peste 200 de tineri români au beneficiat de bursele Chevening oferite de Guvernul Britanic şi au studiat la unele dintre cele mai renumite universităţi şi instituţii din Anglia, în domenii în care societatea românească necesită lideri şi experţi. Pentru mine, la fel ca pentru alte mii de tineri din România, o bursă în străinătate a reprezentat un privilegiu şi o oportunitate extraordinară pentru carieră. Am considerat această bursă drept una ideală întrucât a reprezentat un program intensiv de învăţare, pe parcursul a trei luni, ceea ce mi-a permis să îmi continui cariera fără întrerupere (lucru mai puţin valabil în cazul unei burse de doi ani), dar şi să beneficiez de pregătire la un standard foarte ridicat. Bursa a inclus şi un program de stagii la Ministerul Britanic al Afacerilor Externe (FCO) şi o vizită de studiu la instituţiile Uniunii Europene.
Finanţarea studiilor
Am preferat să aplic individual la bursă şi din cauza lipsei de încredere în sistemul educaţional românesc şi a selecţiei în cadrul acestuia. Bursele oferite prin diverse programe europene (de tipul Erasmus) implică practic o selecţie locală la nivelul facultăţii, acelaşi sistem fiind folosit şi de bursele oferite de Guvernul României, iar procedura şi chiar primirea fondurilor necesare prezintă de multe ori sincope.
În ultima perioadă, procesul obţinerii finanţării pentru studiile în stăinătate s-a schimbat considerabil, un prim aspect fiind faptul că există din ce în ce mai puţine burse integrale, astfel, studenţii plecaţi la studii în străinătate trebuie să identifice diverse alte posibilităţi de acoperire a costurilor, în special a celor de cazare şi de trai.
Există fundaţii care oferă finanţare doar pentru acoperirea acestui tip de costuri pentru tinerii care au fost deja acceptaţi la o bursă – de exemplu, Fundaţia Raţiu, iar o altă variantă este susţinerea costurilor prin găsirea unui loc de muncă.
Costuri de şcolarizare
Anglia 3.000 de lire sterline, în funcţie de program şi de tipul universităţii. Costurile de cazare sunt prohibitive în Londra (4.500 lire sterline), dar în alte oraşe devin suportabile.
Franţa 300-600 de euro anual, iar pentru un masterat ajung în final la 4.000 de euro. Căminul costă 200 de euro pe lună.
Germania De la 1.000 de euro pe an, iar pentru un program de masterat, taxele anuale sunt de 1.300-7.000 de euro. Cazarea costă minimum 200 de euro lunar.
