La 1497, în luna lui octombrie, 26, Ion Albert, regele polon, este bătut de Ștefan cel Mare la Codrii Cosminului, din acest ținut. Și tot aici, la Lentesti, vornicul Boldur bate pe mazovitii veniți în ajutorul regelui.

După răpirea acestei părți a Moldovei, Austriecii așează la Cernăuți capitală ei (1777).

Ei stramută la Cernăuți și sediul stravechii episcopii de Rădăuți din care fac o mitropolie.

Unirea Bucovinei cu vechiul trup al țării s-a proclamat la Cernăuți în 1918.

Județul Cernăuți are, după rezultatele provizorii ale recensamântului general al populației , decembrie 1930, un număr de 305.097 locuitori.

La dată de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populației județului Cernăuți a fost de 316.471 locuitori.

Pe vremuri două drumuri străbăteau acest județ. Unul venea de la Sniatin din Polonia, trecea pe la stravechile sate Lujeni și Sipeniț și se termină la orașul Cernăuți care, pâna în sec al XVIII-lea, era situat la malul stâng al Prutului.

Acest drum servea armatelor poloneze care îl foloseau ori de câte ori invadau Moldova.

Al doilea drum pornea de la târgul polonez Horodenca, situat aproape de Nistru și se termină la fel în orașul Cernăuți. Era folosit aproape exclusiv de negustorii polonezi care aduceau sare în Moldova. I se zicea « Drumul sării » sau « Drumul neguțătorilor ».

Îndeletnicirea de căpetenie a populației este agricultură. Țărănimea, îndeobste bine înstarita, obisnuiste să-și desfacă, an de an, în orașul Cernăuți, surplusul muncii sale, vite, cereale și fructe. Ce ramâne nevândut se exportă prin Polonia înspre țările care au nevoie de produse agricole.

În timpul din urmă a intervenit o schimbare în ce privește ocupația populației.

Fabricile de zahăr de la Jucica, Lujeni și Schitul Nistrului au făcut că un număr mare de agricultori să cultive sfeclă de zahăr.

Iar fabricile de stofă , de tricotaje și se spirt, ridicate în timpul din urmă în jurul Cernautilor, au atras multe elemente de la sate. Într-un anumit grad se poate vorbi de industrializare.

 Industrie. (fără municipiul Cernăuți)

Alimentară – 8 mori sistematice, 17 fabrici de spirt, 4 fabrici de băuturi alcoolice, 1 fabrică de bere, 3 fabrici de zahăr, 1 de lapte condensat, 1 de unt și brânzeturi, 2 de ulei vegetal, 1 de conserve de pește.

Chimică – 1 rafinărie de petrol, 1 fabrică de uleiuri eterice, 1 de lacuri și vopsele, 1 de acid carbonic, 1 de crema de ghete.

Metalurgică – 1 fabrică de mașini și turnătorie de fier, 1 fabrică de cuie și sârmă, 1 articole de tinichea și metal, 1 de lacăte.

Cariere – Argilă pentru cărămizi, țigle, olane, etc. la Cernăuți; nisip la Ocna, Mitcau și Cernăuți, nisip de cuarț la Mitcau.

Alte industrii – 1 fabrică de tricotaje, 1 de ciorapi, 4 fabrici de cherestea, 1 de lăzi, 2 de ghips, 1 de carton asfaltat, 2 de cărămidă.

Comerţ – Situat la răscrucea mai multor drumuri comerciale, județul face un trafic intens de produse ale țării. Export și import din Germania, Polonia, Cehoslovacia. În registrul comerțului sunt înscrise 159 de firme pentru comerțul mare și 71 pentru micul comerț.

Citește mai MULT pe Evenimentul Istoric