România ar putea beneficia de mai multe fonduri nerambursabile pentru agricultură, prin noul buget propus recent de Bruxelles, spune comisarul european, Dacian Cioloș.
Țara noastră poate fi unul dintre câștigătorii negocierilor de până acum pentru proiecția financiară 2014-2020, dacă va demonstra că poate utiliza eficient banii. "În momentul de față nu putem calcula cu creionul pe hârtie care ar putea fi sumele ce vor fi alocate României. Dacă propunerea de buget a Comisiei Europene (CE) va trece, este foarte posibil ca fermierii români să primească mai mulți bani atât în ceea ce privește plățile directe, cât și pentru politică de dezvoltare rurală. La capitolul politica de coeziune, situația este mai nuanțată", spune Leonard Orban, consilier prezidențial pentru probleme de afaceri europene și fost comisar european.
La rândul său, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, susține că, deși în perioada următoare nu se va ajunge la o egalizare a subvențiilor fermierilor români cu cele ale agricultorilor din vechile state ale UE, Comisia Europeană caută diferite soluții. "Încercăm să identificăm mecanisme pentru a flexibiliza accesarea fondurilor, astfel încât fermierii să fie mai puțin afectați de aceste diferențe", explică Cioloș.
De exemplu, pentru unele state, cum ar fi România, achiziționarea de utilaje și echipamente agricole este la fel de importantă ca și subvențiile. Fără aceste investiții, produsele agricole din țara noastră ar fi supuse unor presiuni concurențiale mari din partea celor provenind din statele care deja au o agricultură modernă. "De aceea vom încerca să asigurăm fermierilor acces mai ușor la aceste fonduri, fie prin creșterea cofinanțării de la bugetul UE, fie prin alocări bugetare mai mari pentru aceste tipuri de proiecte", argumentează comisarul european pentru agricultură.
Pentru politica de coeziune, în premieră, executivul european a propus crearea unei noi categorii, aceea a regiunilor în tranziție, constituită din regiunile al căror PIB, în perioada 2014-2020, va fi între 75% și 90% din media PIB-ului UE. Acest lucru ar dezavantaja România. "Vor fi regiuni din Franța, Spania, Italia și Germania. Prin apariția acestei noi categorii, o parte din sumele alocate pentru țările cu regiuni al căror PIB este sub 75% din media comunitară va fi direcționată spre regiunile în tranziție", explică Orban.
De menționat faptul că toate regiunile de dezvoltare ale României se situează sub 75% din media PIB-ului UE, cu excepția București-Ilfov, și de aceea țara noastră a beneficiat, în perioada 2007-2013, de o alocare importantă prin intermediul fondului de coeziune (6,55 de miliarde de euro), fond destinat reducerii diferențelor dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială între diferite zone ale statelor membre.
Ce aduce nou bugetul multianual
Bruxelles-ul a propus ca sumele provenite din taxarea tranzacțiilor financiare să alimenteze noul buget, alături de contribuțiile statelor membre. Propunerea este respinsă de Marea Britanie, ceea ce, în final, ar putea conduce la o diminuare a bugetului pentru politica agricolă comună și cea de coeziune. O altă propunere vizează ca o parte din TVA-ul încasat de statele membre să ajungă la bugetul UE. Însă, negocierile pe noul buget vor fi aprinse, deoarece vechile state membre doresc înghețarea sau chiar reducerea sumelor propuse spre a fi alocate.
Tot ca noutate, alocarea financiară se va face pe baza angajamentelor statelor membre de a atinge anumite obiective, prin utilizarea eficientă a fondurilor. Conform Departamentului pentru Afaceri Europene, 5% din bugetul de coeziune va fi rezervat și alocat statelor care au respectat aceste criterii. Cioloș spune că, în cazul în care nu respectă aceste condiționalități, statului respectiv i se va tăia o parte din alocările financiare. "Nu exclud discuții la nivel politic în cadrul Parlamentului European și al Consiliului pentru a face legătura între rata de absorbție și viitoarele alocări financiare pentru țările membre. De aceea, România trebuie să stimuleze absorbția fondurilor UE și să demonstreze că are nevoie de acești bani", mai spune Cioloș.
Pe de altă parte, vor fi simplificate regulile de accesare a fondurilor fără ca acest lucru să încurajeze fraudarea banilor nerambursabili. Se va pune accent pe flexibilitate, adică pe o mai mare adaptabilitate a bugetului de la o linie bugetară la alta pentru o mai bună utilizare a fondurilor.
Pentru prima dată s-a constituit un buget de 4,5 miliarde de euro pentru cercetare și inovare în sectorul agricol. Este vorba de proiecte care să includă atât laboratoare și instituții de cercetare, cât și organizații și întreprinderi din sectorul agroalimentar. În același timp, va fi constituit un fond de 3,5 miliarde de euro pentru situații de criză pe piața agroalimentară, cauzate de crize sanitare, cum au fost cele legate de gripa aviară, bacteria E.coli sau dioxină.
Pentru politica de coeziune se va introduce o linie bugetară de 50 de miliarde de euro pentru conectarea infrastructurii de transport, cea energetică și de comunicare între statele membre, dar și între statele membre și cele vecine acestora, vechile state fiind însă favorizate. Va crește și bugetul alocat cercetării, de la 50 de miliarde la 80 de miliarde de euro.
95% din cele 1.025 de miliarde de euro prevăzute în noul buget se vor întoarce în statele membre și doar 5% vor fi direcționate pentru birocrația europeană
"Acest buget e depășit de evenimente, ca și când în Europa nu există criză. Cred că va suferi modificări importante"
Daniel Dăianu, economist, fost europarlamentar