Președintele PNL și candidatul liberalilor la alegerile prezidențiale din acest an, Nicolae Ciucă, a declarat că în actualul context geopolitic nu vede un dialog cu Vladimir Putin. Totuși, dacă ar fi să discute cu liderul de la Kremlin, primul subiect abordat ar fi recuperarea Tezaurului României.
Nicolae Ciucă: „Dialogul cu Vladimir Putin trebuie să fie scurt și ferm”
Nicolae Ciucă, președintele PNL și candidat la alegerile prezidențiale, a discutat miercuri într-o emisiune TV despre politica externă a României, cu un accent special pe relația cu Federația Rusă, în contextul războiului din Ucraina.
Declarațiile lui Nicolae Ciucă vin într-un moment în care relațiile internaționale sunt tensionate din cauza agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, iar România, ca stat membru NATO, își întărește poziția de susținător al valorilor democrației și securității în regiune.
Întrebat ce i-ar spune președintelui rus, Vladimir Putin, Ciucă a subliniat că, în actualul context geopolitic, nu crede că există o deschidere spre dialog cu liderul rus.
Relația cu Vladimir Putin și liderii autocrați
Ciucă a evidențiat că pregătirea unei întâlniri cu orice lider, inclusiv Vladimir Putin, implică o analiză profundă a relațiilor bilaterale, dar și a contextului mai larg.
Cu toate acestea, în cazul liderilor autocrați, precum Putin, dialogul trebuie să fie cât mai scurt și să se axeze pe valorile fundamentale ale democrației, pe care România și aliații săi le apără.
„Indiferent de cel cu care avem întâlnirea trebuie să ne protejăm, să ne apărăm interesele noastre naționale și să putem să valorificăm la maxim relațiile bilaterale”, a precizat Ciucă, potrivit Realitatea PLUS.
Recuperarea tezaurului României
Un subiect important pe care Ciucă l-ar aborda într-o eventuală discuție cu Vladimir Putin este recuperarea tezaurului României. El a subliniat că aceasta ar fi una dintre primele teme de discuție într-o întâlnire cu liderul rus, reafirmând astfel o problemă istorică sensibilă pentru România.
„Primul lucru de la care aș porni ar fi recuperarea tezaurului României”, a declarat Nicolae Ciucă.
În pragul iernii anului 1916, teritoriul național era ocupat în proporție de două treimi de armatele Puterilor Centrale. Armata română, retrasă pe noile aliniamente, urma să fie refăcută, iar o mare parte a populației se deplasase în estul țării, unde îndura nu numai rigorile iernii foarte aspre, ci și foametea și bolile, potrivit BNR.
În aceste condiții, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci. Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus la Iași convenția în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Potrivit acesteia, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.
În total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.