Astăzi începe Săptămâna Mare, sau Săptămâna Sfintelor Pătimiri. Aceasta va fi marcată în perioada 9-14 aprilie, iar slujbele Deniilor vor începe zilnic la ora 17.00, la Catedrala Patriarhală din București.
Potrivit Patriarhiei Române, celelalte slujbe se vor desfășura astfel:
- Sfânta Liturghie din Sfânta şi Marea Joi (13 aprilie) va fi săvârşită în interiorul Catedralei Patriarhale, începând cu ora 9,30;
- Slujba Vecerniei din Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie) cu scoaterea Sfântului Epitaf (8,00 – 11,00) va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale;
– în intervalul orar 11,30 – 16,50, credincioşii vor avea posibilitatea să se închine şi să treacă pe sub Sfântul Epitaf în Catedrala Patriarhală;
– între orele 17,00 – 20,30 va fi săvârşită Denia Prohodului Domnului şi va avea loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu Sfântul Epitaf.
Ce slujbe vor avea loc în Sâmbăta Mare și în Ziua de Paște
Sfânta şi Marea Sâmbătă (15 aprilie):
- între orele 8,00 – 12,30, se vor oficia Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;
- în intervalul orar 13,00 – 19,00, Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.
Învierea Domnului – Sfintele Paşti (16 aprilie):
- la ora 00,00, Sfânta Lumină va fi oferită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ierarhilor, preoţilor şi diaconilor prezenţi în pridvorul din faţa Reşedinţei Patriarhale. Apoi, aceştia vor oferi Sfânta Lumină credincioşilor pe culoarele special amenajate;
- Slujba Învierii va fi săvârşită în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată ulterior în interiorul acesteia.
Ce ar trebui să mâncăm în Săptămâna Patimilor?
Nutriționiștii spun că în Săptămâna Mare, ar trebui să consumăm fructe, legume, cereale, nuci și semințe ce acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine.
De exemplu, la micul dejun am putea consuma germeni de ovăz fierți cu fructe proaspete, musli cu suc proaspăt de citrice sau salată de fructe proaspete, unt de arahide, magiun de prune, pâine cu secară, pastă de linte.
La prânz, o masă ideală de post ar fi ciorba de lobodă cu borș de legume cu germeni de grâu sau de ovăz, salată de crudități cu semințe de dovleac, orez fiert cu salată de crudități, mâncare de fasole verde/galbenă cu salată de rucola, andive, spanac, avocado proaspăt cu salată verde și zeamă de lămâie, cartof copt în coajă, legume înăbușite, supă de linte, humus, fasole bătută.
Cina ar putea consta în ghiveci de legume, supă cremă de legume, legume pe grill cu zeamă de lămâie și usturoi, porumb fiert, mâncare de leurdă/ștevie/spanac cu usturoi verde și mămăliguță, salată de rădăcinoase cu miez de nucă.
Tradiții și superstiții în Săptămâna Patimilor
Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. Aceasta este perioada în care se face curățenie generală în case, deoarece acestea „te blestemă dacă Paștile le prind necurăţate”. În Lunea Mare, se scoate totul la aerisit, casele se lipesc și se văruiesc, iar mobilierul se spală și se repară.
Muncile la câmp sunt permise până miercuri inclusiv. După această zi, bărbații își ajută soțiile la treburile gospodărești.
Joia Mare este data limită pentru slujbele dedicate morților. În această zi, fiecare familie aduce la biserică colaci, prescuri, vin, miere de albine și fructe pentru a fi sfințite și împărțite. După aceea, pe sufletul morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserică în cimitir, sau la casele lor.
Până în Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriței. Aceasta era o femeie cu înfățișare fioroasă care pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Joimărița folosea căldura, oala cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc drept instrumente de tortură.