Dublarea nivelului investiţiilor străine directe în prima parte a acestui an nu poate risipi frustrarea provocată de alegerea de către Mercedes a Ungariei în detrimentul Romåniei. În primele patru luni ale acestui an, investiţiile străine directe (ISD) au totalizat 3,2 miliarde de euro, conform datelor furnizate de Banca Naţională. Adică o sumă aproximativ egală cu cea evaluată pentru anii 2001, 2002 şi 2003 la un loc şi de două ori mai mare decåt cea înregistratÄ
Dublarea nivelului investiţiilor străine directe în prima parte a acestui an nu poate risipi frustrarea provocată de alegerea de către Mercedes a Ungariei în detrimentul Romåniei.
În primele patru luni ale acestui an, investiţiile străine directe (ISD) au totalizat 3,2 miliarde de euro, conform datelor furnizate de Banca Naţională. Adică o sumă aproximativ egală cu cea evaluată pentru anii 2001, 2002 şi 2003 la un loc şi de două ori mai mare decåt cea înregistrată în perioada ianuarie – aprilie 2007. Iar comparaţiile pot continua: cuantumul ISD de la 1 ianuarie pånă la 30 aprilie 2008 reprezintă jumătate din cel calculat pentru tot anul trecut (7,2 miliarde de euro) şi de mai bine de zece ori mai mult decåt s-a investit în Republica Moldova în 2007.
Una dintre consecinţele acestei creşteri fulminante este că atåt BNR, cåt şi Comisia Naţională de Prognoză (CNP) au anunţat că au de gånd să revizuiască în sens pozitiv estimările privind nivelul ISD în 2008. Experţii Băncii Naţionale au enunţat şi o cifră: 7,8 miliarde de euro, fără să excludă posibilitatea ca şi acest prag să fie depăşit. Alt efect benefic este că investiţiile străine au ajuns să acopere două treimi din deficitul de cont curent (4,8 miliarde de euro în primele patru luni), asta şi în contextul în care acest indicator şi-a temperat serios creşterea în 2008.
Telefonia mobilă, în vårful clasamentului
Rămåne de văzut care ar putea fi sursele acestei evoluţii spectaculoase şi, mai ales, dacă avem de-a face cu o tendinţă sau cu o întåmplare. Potrivit datelor BNR, 70% din bani provin din participaţii la capital (înfiinţări de companii, dar mai ales majorări de capital social), 30% avånd ca origine creditele intra-grup (sume împrumutate de filiala romånească a unei firme străine de la compania-mamă sau de la o altă filială de peste hotare). Deşi ponderea lor este în scădere, aceste din urmă tranzacţii vor avea, totuşi, un efect negativ în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat asupra deficitului de cont, în momentul în care banii vor fi returnaţi.
Olanda rămåne cel mai mare investitor străin în Romånia
În ceea ce priveşte majorările de capital, E.On Gaz Romånia se situează pe primul loc, cu peste 300 de milioane de euro, urmat de Telemobil (Zapp), cu 130 de milioane de euro în două etape, şi Cosmote, cu aproape 90 de milioane de euro. Ca ţări de origine ale capitalului subscris în cadrul operaţiunilor de majorare, Olanda rămåne pe primul loc, cu peste 750 de milioane de euro, urmată, la mare distanţă, de Germania (418 milioane de euro) şi Grecia (110 milioane de euro). În ceea ce priveşte distribuţia teritorială, nici aici nu avem de-a face cu surprize: cea mai mare parte a sumelor au ajuns în conturile unor companii domiciliate în Bucureşti şi Ilfov.
Dacă la prima vedere cifrele de mai sus nu pot decåt să ne bucure, nu trebuie uitat faptul că tocmai am dat cu piciorul unei investiţii estimate la cel puţin 800 de milioane de euro – fabrica de autovehicule pe care Mercedes a decis să o construiască în Ungaria. Apoi, nu se poate trece cu vederea că o parte nu chiar mică din cele peste trei miliarde de euro contabilizate ca ISD reprezintă tranşe de preţ din privatizarea unor companii importante din domeniul energetic. În plus, luna aprilie, cånd s-au înregistrat investiţii de 1,6 miliarde de euron (adică jumătate din total), are specificul ei. „Putem spune, fără teama de a greşi, că a fost vorba de o conjunctură contabilă. Marile companii străine, la care anul fiscal se termină în martie, iau în aprilie decizia de repatriere a profiturilor, de reinvestire pe plan local sau de distribuire sub formă de dividende. Se pare că au luat decizia să reinvestească“, consideră Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată. Mai optimist, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, spune că nu avem de-a face cu o întåmplare. „Bine, să nu înţelegem acum că la sfårşitul anului vom trage linie şi vom contabiliza investiţii de 12 miliarde de euro. Însă tendinţa va rămåne de creştere a nivelului ISD şi vom depăşi sumele atrase anul trecut“, afirmă el. Ghizdeanu crede că, la momentul actual, Romånia are cåteva avantaje pe care oamenii de afaceri străini le-au sesizat: nivelurile mai ridicate de risc de pe pieţele tradiţionale sau debutul procesului de absorbţie a fondurilor europene. „În plus, piaţa noastră încă nu se apropie de saturaţie, ca cele din Cehia, Ungaria sau Polonia. Avånd în vedere că am făcut parte din valul doi de state în ceea ce priveşte interesul trezit investitorilor, mai este încă destul loc pentru afaceri de succes“, spune preşedintele CNP.
TOPUL INVESTITORILOR
Cele mai importante majorări de capital din primele patru luni ale acestui an au avut loc în energie, telecomunicaţii, comerţ, imobiliare şi în domeniul financiar (bănci şi asigurări).
Compania/Majorare de capital (mil. euro)
1. E.On Gaz 303
2. Telemobil (Zapp) 130
3. Cosmote 90
4. Green Properties 67
5. Bel Rom 59
6. ABN Amro 42
7. Plus Romånia 37
8. Lidl 34
9. BT Asigurări 33,5
10. Inchcape Motors 29
SURSA: RECOM