Pentru depăşirea dificultăţilor prin care trece economia mondială nu există o reţetă standard. O demonstrează modul în care variază, de la ţară la ţară, tacticile aplicate. Ce ar putea prelua România?

În Italia au fost reduse unele impozite pentru companii şi au fost scutite de taxe orele suplimentare şi primele pentru productivitate, fiind introduse, în acelaşi timp, ajutoare sociale pentru pensionari şi familiile cu venituri reduse (inclusiv o primă de 120 de euro de Crăciun). În Marea Britanie, fiecare persoană nou-angajată pe minimum şase luni le va aduce companiilor 2.500 de lire sterline, iar în Franţa au fost introduse ajutoare pentru cei concediaţi şi care nu au muncit suficient pentru a se califica pentru indemnizaţia de şomaj, precum şi subvenţii pentru familiile sărace.

Puse faţă în faţă cu criza, guvernele se întrec în căutarea soluţiilor salvatoare. În Grecia, de exemplu, salariile bugetarilor au fost îngheţate şi a fost introdusă o aşa-numită „taxă anticriză“ pe veniturile ridicate (peste 60.000 de euro pe an). „Se plăteşte o singură dată, variază, în funcţie de venituri, între 1.000 şi 5.000 de euro, va fi aplicată pentru 130.000 de contribuabili şi va aduce 250 de milioane de euro în plus la buget“, a arătat ministrul de finanţe Yannis Papathanassiou. În Slovacia se vor acorda subvenţii pentru înlocuirea concedierilor cu locuri de muncă part-time, iar în Germania, subvenţia pentru stimularea înnoirii parcului auto, de 2.500 de euro, a făcut să explodeze vânzările auto. Tot aici, noua politică fiscală va face ca taxele plătite de persoanele fizice să scadă, per ansamblu, cu circa trei miliarde de euro în acest an şi cu şase miliarde de euro în 2010.

Ruşii sprijină industria militară, japonezii – energia verde

156-29424-13crizaglobala2.jpgŞi în afara Uniunii Europene măsurile anticriză sunt extrem de variate. În Rusia, de exemplu, au fost dedicate combaterii efectelor crizei 10.000 de miliarde de ruble (circa 228 de miliarde de euro). Printre altele, vor fi finanţate dobânzile la creditele anumitor companii (în special din domeniul energetic şi militar), vor fi acordate credite şi subvenţii în domeniul agricol, va fi ajutată industria auto (prin înnoirea parcurilor publice, subvenţionarea dobânzii la creditele pentru achiziţionarea de autoturisme produse pe plan local sau introducerea de taxe la importuri) şi vor fi scăzute impozitele pentru IMM-uri.

Autorităţile de la Belgrad au anunţat investiţii în infrastructură şi finanţarea de către stat a salariului pe primul an pentru 10.000 de locuri de muncă nou-înfiinţate. Decizii mai radicale a luat guvernul turc, care a redus TVA pentru autovehicule şi apartamente de până la 150 mp şi l-a eliminat total pentru electrocasnice şi mobilă. Ultima măsură a dus la o creştere a numărului de nunţi planificate în acest an.

În nordul Europei, în Norvegia, a fost pus în practică un pachet de stimuli fiscali de circa trei miliarde de dolari. La mii de kilometri distanţă, în Japonia, câteva zeci de miliarde de dolari din pachetul anticriză vor fi alocate proiectelor de energie verde şi promovării culturii şi turismului.

România nu-şi aplică nici propriile măsuri

Sunt unele strategii aplicate peste hotare pe care experţii locali le văd ca fiind potrivite şi pentru România. „În Danemarca, de exemplu, există un program foarte bine gândit de reconversie profesională, astfel încât şomerii au posibilitatea să se reorienteze rapid spre alt domeniu. La noi, din păcate, există o structură destul de inflexibilă a pieţei muncii“, arată Matei Păun, managing partner al BAC Investment Bank. El crede şi că o strategie bine pusă la punct în ceea ce priveşte politica industrială poate da roade pe termen mediu şi lung. „Se vede clar diferenţa între comportamentul în faţa crizei al unor economii precum cea franceză sau germană, pe de o parte, şi cea britanică, pe de alta“, spune el.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că trebuie făcută diferenţa între măsurile care pot fi luate în România şi cele care sunt accesibile altor state. „Sunt multe măsuri luate pe plan extern care sunt atractive. Totuşi, România nu este în situaţia altor ţări, care au dispus de resurse financiare solide sau de ratinguri bune, ce au permis accesarea de fonduri. Iar problema cea mai mare este că, din păcate, multe din strategiile anticriză anunţate de autorităţi nu au fost nici măcar puse în aplicare“, spune el. Pârvan dă ca exemplu scutirea de impozit a profitului reinvestit, care, deşi anunţată, nu a fost încă reglementată, sau facilităţile introduse în domeniul cheltuielilor nesalariale, care nu au încă norme de aplicare.

„Şi în ceea ce priveşte reabilitarea blocurilor, anunţată ca una dintre cele mai importante măsuri pentru sprijinirea domeniului construcţiilor, se bate pasul pe loc. Să nu mai vorbim de faptul că primăriile nu sunt obligate prin lege să contribuie financiar la acest proces, ceea ce va duce la blocarea multor proiecte, iar în Occident, proprietarii aflaţi în această situaţie primesc credite cu dobândă subvenţionată, în timp ce la noi trebuie să-şi asigure din surse proprii partea lor de finanţare“, declară secretarul general al AOAR. Pârvan crede că ar putea fi introduse în România sistemul contului de lucru, ca în Austria (programul de muncă şi salariul sunt flexibile, în funcţie de comenzile existente) sau acordarea de credite fiscale pentru cei care angajează legal personal casnic (bone, menajere, grădinari etc.), la fel ca în Franţa.

156-29423-13_cristianparvan_17_c.jpg«La noi, problema cea mai mare este că multe din strategiile anticriză anunţate de autorităţi nu au fost nici măcar puse în aplicare.»
Cristian Pârvan, secretar general Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România

4.000 de miliarde de dolari. La atât s-ar cifra, potrivit ultimelor estimări date publicităţii de reprezentanţii FMI, costurile totale ale crizei financiare. Peste 60% din această sumă ar urma să fie suportată de bănci

ANTICRIZA LA ROMÂNI

Printre cele mai importante măsuri luate până în prezent de Guvernul Boc împotriva efectelor negative ale crizei se numără alocarea a circa 20% din buget pentru investiţii, creşterea accizelor la o serie de produse şi introducerea impozitului forfetar. De asemenea, s-a decis prelungirea cu trei luni a perioadei în care se acordă indemnizaţia de şomaj, scutirea (pe o perioadă de maximum trei luni) de contribuţiile sociale şi de impozitul pe venit a indemnizaţiei de şomaj tehnic, introducerea pensiei minime sau îngheţarea şi plafonarea salariilor unor categorii de bugetari.

Deşi des pomenite, nu s-au pus încă în practică nici scutirea de impozit pe profitul reinvestit, nici capitalizarea CEC şi Eximbank, nici reducerea numărului de taxe şi nici subvenţionarea CAS pentru locurile de muncă nou-înfiinţate.

156-29422-13crizaglobala.jpg