„Am pierdut startul!”, spune scurt Nicolae Demetriade, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) și antreprenor în piața locală de turism. Startul la care se referă ne întoarce undeva în anul 1992, când bulgarii au privatizat hotelurile importante, iar „noi le dădeam în locație de gestiune“. Cu alte cuvinte, „am pornit prost“. „Când în Bulgaria hotelurile au fost preluate de marile lanțuri de touroperatori, care au reușit să le renoveze, să le modernizeze, să atragă turiști germani, noi încercam să atragem turiști români. Încă de atunci, totul a mers în defavoarea noastră și în favoarea bulgarilor“, detaliază președintele ANAT. Și poate că lucrurile ar fi evoluat diferit dacă greșelile de atunci nu ar fi fost accentuate de greșeli de management, inclusiv de faptul că miniștrii s-au schimbat foarte mult. „Unde pe lumea asta mai au loc asemenea schimbări care să genereze decizii proaste?“, se întreabă retoric Demetriade. În mod sigur, la noi o problemă constantă în turism este și schimbarea, cu precădere schimbarea strategiilor de fiecare dată când vine un ministru. 

Nouă luni pe an, promovăm România în străinătate, iar când o să avem foarte multe cereri pentru litoral, sezonul o să se întindă pe cele nouă luni și vom fi la nivelul  bulgarilor. Nu e nicio filozofie.
Dragoș Anastasiu, fondatorul Eurolines

 

Cu alte cuvinte, ce au știut bulgarii să facă atunci când s-au privatizat a fost „să-i asculte pe străini“, spune și Dragoș Anastasiu, fondatorul Eurolines.  „Este un mit că nemții au investit acolo. Acum încep nemții să investească acolo. Ei nu au investit acolo în sensul în care își imaginează românii, ci au dat niște avansuri. Au zis: «Cât ai nevoie să-ți faci hotelul? Ai nevoie de un milion de euro? Ei bine, îți plătesc în avans și recuperez în patru-cinci ani».  Ei au dat niște împrumuturi, așa au contribuit, iar ca să își ia banii mai repede înapoi, au adus și turiști“, explică Anastasiu situația de atunci. 
Iar bulgarii chiar i-au ascultat pe nemți, au făcut cum au zis investitorii din vest și, așa, au pornit cu mult înaintea noastră. „Ai noștri au zis: «Nu îmi spui tu mie, un străin, cum să îmi fac hotelul, lasă că mi-l face eu». În loc să ascultăm profesioniștii, am făcut de capul nostru. Asta e marea diferență între România și Bulgaria“, detaliază Anastasiu. 

 

Investițiile, mai mult decât necesare

Ce-i de făcut mai departe? Președintele ANAT punctează, în primul rând, „investițiile“, în contextul în care cel puțin 30% dintre hotelurile de pe litoralul românesc trebuie renovate. „E greu să estimăm o sumă, nu avem datele necesare, dar nu poți să ai un hotel renovat, modernizat, lângă unul în paragină, nefolosit“, explică Nicolae Demetriade.  Acesta este de părere că toate primăriile ar trebui să impună celor care au hoteluri și nu le folosesc sau sunt într-o stare foarte proastă să ia măsuri astfel încât să le facă funcționale. „Nu sunt în stare? Le ia statul și le folosește“, adaugă președintele ANAT. 

Un alt lucru pe care este important să-l amintim aici este, potrivit lui Dragoș Anastasiu, lungimea sezonului: „Dacă noi avem sezon de două luni și bulgarii au sezon de șase luni, este clar că își permit cu totul altceva. Aceasta e soluția!“. Mai mult, antreprenorul propune lărgirea sezonului nu la șase luni, ci la nouă luni, lucru posibil cu ajutorul turiștilor străini, în special „seniorii“, care au și timp și bani și care evită lunile iulie și august din cauza temperaturilor ridicate. Și, să nu uităm de segmentul de business travel, care nu e dependent de lunile de vară și care poate fi exploatat în restul anului. „Deci, nouă luni pe an, promovăm România în străinătate, iar când o să avem foarte multe cereri pentru litoral, sezonul o să se întindă pe cele nouă luni și vom fi la nivelul bulgarilor. Nu e nicio filozofie“, conchide Anastasiu. 

Nisipurile de Aur, în top 

Așa că, litoralul bulgăresc se vinde bine și anul acesta. Silvia Ioanițescu, reprezentant Accent Travel & Events, nu a remarcat diferențe majore față de sezonul de vară 2017, anul acesta, nici în ceea ce privește volumul vânzărilor, nici în ceea ce privește preferința românilor pentru anumite stațiuni. „Pe locul întâi în topul preferințelor turiștilor noștri conduce stațiunea Nisipurile de Aur, urmată de Sunnny Beach și Obzor. Iar cele mai vândute sunt vacanțele de cinci, șase sau șapte nopți, cu servicii de cazare cu demipensiune sau pensiune  completă“, spune ea. Prin comparație și având în vedere că agenția pe care o reprezintă se poziționează în piața locală pentru servicii turistice interne, litoralul românesc versus litoralul bulgăresc, balanța înclină decisiv către litoralul românesc, care conduce cu 89% versus 11%.  „Această disproporționalitate este susținută și de voucherele de vacanță, care au impulsionat vânzările pentru turismul intern în general, dar în mod special pentru litoralul românesc: doar anul acesta vor circula pe piață peste un milion de vouchere, față de 74.000, în 2017“, spune Silvia Ioanițescu. 

 

 

Politica tarifară a hotelierilor bulgari a fost diferită în 2018, în sensul că foarte mulți nu au mai lansat ofertele Early Booking pentru piața din România, sau dacă le-au lansat, a fost pentru perioade scurte de timp
Alin Burcea, CEO Paralela 45



 

O explicație pentru faptul că cererea pentru Bulgaria s-a mai temperat este dată dintr-un alt unghi de Alin Burcea, CEO Paralela 45, și se leagă de Antalya, care a crescut mult anul acesta. „Este un produs cu all inclusive mult diferit de cel bulgăresc. Totodată, politica tarifară a hotelierilor bulgari a fost diferită în 2018, în sensul că foarte mulți nu au mai lansat ofertele Early Booking pentru piața din România, sau dacă le-au lansat, a fost pentru perioade scurte de timp. Pe de altă parte, un număr foarte mare de hoteluri din gama de lux sunt deja în Stop Sales pentru lunile iulie și august“, punctează Alin Burcea. Chiar și așa, conchide acesta, românii aleg în continuare stațiunile din Bulgaria. 

Acest articol a fost publicat în numărul 25 al revistei Capital, disponibil la chioșcuri în perioada 25 iunie – 1 iulie