Ce bănci mai dau credite astăzi

Băncile care înregistrau creşteri ale activelor de trei cifre înainte de criză au lăsat-o mai uşor cu creditarea şi preferă să trăiască mai mult din operaţiuni pe pieţele financiare. Impulsurile repetate date de Banca Naţională în sensul revigorării  creditului încep să aibă efecte şi în piaţă. Nu toate băncile par dispuse însă, cel puţin deocamdată, să revină la activitatea de bază, adică împrumuturile acordate companiilor şi persoane­lor fizice, du

Băncile care înregistrau creşteri ale activelor de trei cifre înainte de criză au lăsat-o mai uşor cu creditarea şi preferă să trăiască mai mult din operaţiuni pe pieţele financiare.

Impulsurile repetate date de Banca Naţională în sensul revigorării  creditului încep să aibă efecte şi în piaţă. Nu toate băncile par dispuse însă, cel puţin deocamdată, să revină la activitatea de bază, adică împrumuturile acordate companiilor şi persoane­lor fizice, după cum remarca şi guvernatorul Mugur Isărescu. Mulţi bancheri preferă să „trăiască“ din tranzacţionarea de titluri de stat sau din alte operaţiuni pe pieţele financiare.

Băncile care au avut creşteri explozive înainte de criză sunt cele mai puţin dispuse să finanţeze mediul privat astăzi, lucru uşor sesizabil şi din dinamica dobânzilor. „Vrem să menţinem supraunitar raportul dintre depozite şi credite“, a explicat la o întâlnire pe teme economice Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, una dintre băncile care au înregistrat creşteri importante în perioada 2006-2008. Că grecii nu sunt încă pregătiţi să reaprindă motorul creditării lasă de înţeles şi directorul general adjunct al grupului elen EFG Eurobank, Theodore Karakassis. „Strategia noastră este să continuăm activitatea în România, să încercăm să dăm credite, dar să găsim clienţi buni. Nu trebuie să dăm bani tuturor celor care cer, ci doar celor care îi folosesc cu responsabilitate, pentru că trebuie să fim atenţi în această perioadă“, spune reprezentantul acţionarului majoritar al Bancpost.

Un alt exemplu este Volksbank, instituţie de credit care doar în doi ani a ajuns de la nivelul de bancă foarte mică pe locul trei în topul după active al băncilor locale. Din 2009, banca nu doar că a renunţat la mai multe produse, printre care creditul în franci elveţieni, dar a redus aproape la zero activitatea de creditare, concentrându-se cu precădere asupra vânzării locuinţelor recuperate de la clienţii rău-platnici.

Băncile mari dau tonul

Semnalul ieşirii din îngheţul financiar par să îl dea tot băncile de dimensiuni mari. În această categorie putem include BCR, care a redus treptat dobânzile la toate produsele pe care le oferă, BRD care a tăiat şi ea din dobânzi şi care este foarte activă în programul Prima Casă, Banca Transilvania, care a luat mai multe credite BERD pentru a finanţa IMM-urile şi care a acordat şi un număr important de împrumuturi pentru afaceri mici cu garanţia statului, dar şi Unicredit care, chiar dacă a reînviat un produs de tipul „credit doar cu buletinul“ dă semne că ar dori să reia creditarea. „Trebuie să stimulăm cât mai mult posibil reluarea creşterii economice prin reorganizarea creditelor şi scăderea dobânzilor. BCR este pregătită să finanţeze în continuare proiectele bune de afaceri dezvoltate de clienţi“, anunţă vicepreşedintele BCR, Wolfgang Schoiswohl.

Statul se retrage

Un alt semnal vine din partea statului care se împrumută sume din ce în ce mai mici de la băncile locale şi, în plus, aşteaptă o nouă tranşă de la FMI în luna martie. Totuşi, băncile continuă să ofere la fiecare licitaţie  sume de câteva ori mai ma­ri decât cere statul. Aceste lici­taţii sunt, de altfel, printre puţinele zone unde mai pot fi văzute bănci ca RBS, MKB Romexterra sau Carpatica.

Procesul de creditare se va relua treptat şi nu va fi generalizat. Deja se vede o departajare între bănci.
Mugur Isărescu, guvernator Banca Naţională a României