România riscă să piardă fonduri importante din PNRR. Marcel Boloș: „Mai avem 449 de jaloane și ținte de îndeplinit”
România se confruntă cu riscul de a pierde 13,7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă nu îndeplinește obiectivele de investiții asumate, a avertizat vineri Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit oficialului, țara noastră mai are de implementat 449 de jaloane și ținte până în august 2026. În prezent, doar 14% dintre acestea au fost realizate, ceea ce atrage atenția Comisiei Europene asupra întârzierilor semnificative. „Dacă nu ducem la îndeplinire aceste obiective, riscăm să pierdem 13,7 miliarde de euro și, în plus, aceste investiții să rămână fără sursă de finanțare”, a subliniat Boloș.
Ministrul a atras atenția că fondurile europene din PNRR sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea economiei românești, iar o eventuală pierdere a acestora ar pune în pericol numeroase proiecte.
Ce bani riscă să piardă România și care sunt problemele
În cadrul interviului, Marcel Boloș a explicat că România finanțează în prezent 113 obiective de investiții prin PNRR, însă ritmul lent al implementării este un motiv de îngrijorare.
Comisia Europeană a semnalat din nou întârzierile României în implementarea PNRR, subliniind că doar o mică parte din jaloanele asumate au fost realizate. Cu peste 400 de obiective restante și investiții întârziate, există un risc major ca reformele să nu fie finalizate la timp. În plus, utilizarea fondurilor este lentă, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea proiectelor și poate duce la pierderea unor sume semnificative.
„Comisia Europeană, cu prilejul vizitei care a avut loc în această săptămână, a subliniat încă o dată întârzierile pe care le avem în implementarea PNRR și că doar 14% din jaloane și ținte le avem îndeplinite, respectiv până la finalul perioadei de implementare a PNRR mai avem încă 449 de jaloane și ținte de dus la bun sfârșit, care înseamnă aproximativ 20 de miliarde de euro.
În plus, din PNRR finanțăm 113 obiective de investiții pentru care, dintr-un buget de 28 de miliarde de euro, am plătit până acum circa 4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă pentru Comisia Europeană, dar și pentru noi un risc ridicat de a nu ne duce la bun sfârșit obiectivele de investiții până la termenul limită de 31 august (2026), cu risc de penalități maxime pentru neducerea la bun sfârșit a obiectivelor de investiții de 13,7 miliarde de euro”, a explicat ministrul pentru B1TV.
![Marcel Boloș](https://media.capital.ro/wp-content/uploads/2024/08/Marcel-Bolos-scaled-e1723229071894-1200x676.jpg)
Una dintre cele mai mari vulnerabilități identificate este legată de reformele asumate prin PNRR, multe dintre acestea fiind fie neimplementate, fie realizate doar parțial. Printre problemele semnalate de oficial se numără:
- Autoritatea de Monitorizare pentru Guvernanța Corporațiilor de Stat, unde numirea conducerii și operaționalizarea instituției întârzie, punând în pericol 400 de milioane de euro;
- Guvernanța corporativă a companiilor de stat din Ministerul Energiei, care generează un risc suplimentar de 300 de milioane de euro;
- Reforma pensiilor speciale, unde deciziile Curții Constituționale cu privire la impozitarea pensiilor magistraților au complicat negocierile cu Comisia Europeană.
Ce efecte ar putea avea asupra bugetului României pierderea acestora bani?
Bugetul ar fi afectat semnificativ, generând dezechilibre importante la nivel macroeconomic, dacă România ar pierde acești bani.
Boloș a mai precizat pentru sursa citată că, în anul 2024, țara noastră nu a primit niciun euro din PNRR sau din politica de coeziune, ceea ce ar putea duce la o pierdere estimată de aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR și 5 miliarde de euro din politica de coeziune pentru bugetul din 2025.
„Eu nu vreau să mă gândesc că nu primim banii aceștia din Planul Național de Redresare și Reziliență și nu accelerăm absorbția pentru ceea ce înseamnă politica de coeziune.
Să ne aducem aminte că în anul 2024, noi nu am avut niciun euro intrat nici pe Planul Național de Redresare și Reziliență și nici din politica de coeziune, unde avem 44 de miliarde de euro bugetul ce ne-a fost alocat pentru implementarea de investiții.
Refuz să cred că nu vor intra acești bani, pentru că planurile pe care le-am avut luate în considerare pentru ceea ce înseamnă bugetul de stat pentru anul 2025 au estimat venituri de 87 de miliarde de lei, ceea ce acești bani se bazează în cea mai mare parte pe Planul Național de Redresare și Reziliență, aproximativ 10 miliarde de euro, și din politica de coeziune, încă 5 miliarde de euro.
Deci fără aceste resurse, practic, bugetul este văduvit cu miliardele de lei pe care le-am menționat și creează și generează dezechilibre importante la nivel macroeconomic pentru România”, a mai indicat Boloș.