Cei mai mulţi angajaţi români (71,9% din Bucureşti şi 65,6% din afara Capitalei) primesc din partea angajatorilor, ca prim beneficiu suplimentar, prime (de sărbători, de concediu, de tip al 13-lea salariu), cu toate ca ei şi-ar dori mai degrabă asigurare privată de sănătate (24,5% dintre cei din Bucureşti şi 22,7% din celelalte mari oraşe) arată un nou studiu co-branded lansat de MEDNET Marketing Research Center şi Media XPRIMM.
Studiul a fost realizat în perioada 1-15 septembrie a.c., iar metoda utilizată pentru culegerea datelor a fost CATI (Computer Assisted Telephone Interviews). Publicul ţintă a fost reprezentat de persoane angajate cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, din Bucureşti şi din oraşe cu mai mult de 100.000 de locuitori. Au fost intervievaţi 374 respondenţi din Bucureşti şi 388 din marile oraşe din ţară.
După prime, în topul beneficiilor oferite de angajatori se află tichetele de masă sau cele de tip cadou (57,3% dintre salariaţii bucureşteni şi, respectiv, 54,2% dintre cei din afara Capitalei).
Bonusurile pentru performanţă sunt mai des folosite de angajatorii din Bucureşti, numărul lor fiind dublu faţă de cel al celorlalţi angajatori din ţară, care îşi răsplătesc personalul în acest fel. Urmează telefonul mobil, training-urile, maşina de serviciu, team-building-urile, pensia privată facultativă şi asigurarea medicală.
Primele şi tichetele de masă/cadou se oferă cu precădere salariaţilor din sistemul de stat, în vreme ce bonusurile pentru performanţă, telefonul mobil, training-urile, maşina de serviciu şi team-building-urile se oferă mai ales în companiile private.
Angajaţii cu studii medii şi sub-medii îi depăşesc pe cei cu studii superioare doar când vine vorba despre tichetele de masă/cadou, aceştia din urmă fiind preferaţi de angajatori pentru toate celelalte beneficii extra-salariale. Acelaşi studiu a cuprins şi un capitol important dedicat stabilităţii la locul de muncă.
Sondajele arată că angajaţii din Bucureşti schimbă locurile de muncă mai des decât cei din ţară, un bucureştean petrecând în medie 6,68 ani la un loc de muncă, în vreme ce un angajat din afara Capitalei rămâne la acelaşi loc de muncă în medie 7,70 ani.
Există diferenţe şi în funcţie de gen: femeile fiind mai fidele locului de muncă decât bărbaţii. Vârsta este şi ea un criteriu important: după 36 de ani angajaţii tind să devină mai stabili din punct de vedere profesional, iar cele mai mari fluctuaţii se produc la angajaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.
În Bucureşti, angajaţii cu studii superioare par a fi cel mai greu de fidelizat, în vreme ce în ţară angajaţii cu studii medii sunt cei care îşi schimbă cel mai des locul de muncă.
Un element important în analiza profilului angajatului fidel îl constituie legătura dintre studiile acestuia şi domeniul în care lucrează. Sondajele arată că cei care profesează în domeniul în care au absolvit studiile sunt tentati să păstreze mai mult un loc de muncă. În Bucureşti, aceştia rămân la un loc de muncă în medie 7,83 ani, iar în ţară 10,09 ani.
Pe de altă parte, cei care nu profesează în domeniul pentru care s-au pregătit au o medie de 5,56 la anii petrecuţi la un loc de muncă în Bucureşti şi 5,47 în marile oraşe din teritoriu.
Sursa: MEDNET Marketing Research Center / Media XPRIMM