Ce capitală din UE a înregistrat cele mai mici prețuri la energie? Studiu HEA
Cel mai mic preţ din Uniunea Europeană, de 10,63 euro pentru 100 kWh (kilowat-oră) de electricitate în august, a fost plătit de locuitorii capitalei Ungariei. În rândul oraşelor verificate de HEA, Budapesta este întrecută doar de Belgrad (Serbia), cu 8,11 euro pentru 100 kWh.
Cea mai scumpă electricitate este în Copenhaga (33,82 euro pentru 100 kWh), Berlin (33,55 euro pentru 100 kWh) şi Londra (27,81 euro pentru 100 kWh), conform informațiilor transmise de mti.hu
Cât au plătit gospodăriile din Budapesta pentru gaze naturale?
La gaze naturale, gospodăriile au plătit în Budapesta 2,87 euro/100 kWh în august, cel mai ieftin în rândul capitalelor din UE, cel mai scump fiind în Stockholm (22,33 euro/100 kWh), Copenhaga (12,38 euro/100 kWh) şi Amsterdam (10,99 euro/100 kWh).
Pentru studiul său lunar, HEA a folosit datele firmei de cercetare VaasaETT din Finlanda, care compară 27 de capitale din UE, alături de Belgrad şi Londra.
Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2020 au fost în Bulgaria (10 euro/100 kWh), Ungaria (10,3 euro/100 kWh) şi Estonia (12,4 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Germania (30,4 euro/100 kWh), Danemarca (28,3 euro/100 kWh) şi Belgia (27,9 euro/100 kWh), arată datele Eurostat.
Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE s-au situat la 21,3 euro/100 kWh în primul semestru din 2020, în timp ce în România preţul era de 14,59 euro/100 kWh.
Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2020 au fost în Letonia, Ungaria şi România (fiecare cu 3,2 euro/100 kWh) şi Lituania (3,6 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Olanda (10 euro/100 kWh), Suedia (9,8 euro/100 kWh), Franţa (7,9 euro/100 kWh) şi Danemarca (7,5 euro/100 kWh).
O nouă victorie pentru Viktor Orbán
Anterior, Viktor Orbán a declarat recent că, din punct de vedere financiar, Ungaria stă pe o bază suficient de solidă pentru a putea lansa toate dezvoltările importante care sunt necesare după criza provocată de actuala pandemie, indiferent de ceea ce face Bruxelles.
În acest context, premierul ungar a subliniat că banii puşi la dispoziţia statelor membre de către Bruxelles, ca sursă de reconstrucţie, reprezintă credite. Astfel, în cazul în care Ungaria nu va primi aceşti banii prevăzuți în PNRR din motive diferite politice, țara va merge singură pe pieţele internaţionale, pentru a compensa resursele lipsă.
Potrivit celor spuse de Viktor Orbán, ministrul Finanțelor a rezolvat probleme „într-un mod genial”. Prin intermediul unei construcţii complicate, ministrul a atras bani printr-un credit ale cărui condiţii sunt favorabile într-un mod, poate, fără precedent, a susținut Orbán.
Sursa foto: Dreamstime
