Anul trecut, valoarea pachetului salarial a fost principalul criteriu la angajare, respectiv la alegerea unui loc de muncă, pentru majoritatea românilor. În contextul economic actual, foarte probabil că tendința se va menține, dacă nu cumva va căpăta amploare.
Pe piața forței de muncă pachetul salarial a fost în 2023 principalul criteriu de angajare, respectiv de alegere a unui loc de muncă. Aproape trei sferturi (71%) din candidații și-au ales angajatorul în funcție de oferta financiară a acestuia.
Prioritizarea salariului în fața oricărui alt criteriu este confirmată și de topul celor mai doriți angajatori locali, realizat de Catalyst Solutions. Conform clasamentului pe 2023, patru din primele cinci poziții sunt deținute de multinaționale din domeniul IT. O situație similară celei din 2020.
Dacă extindem perspectiva, vedem însă că IT-ul a devenit un domeniu „vânat“ de tot mai mulți candidați români. Companiile din această industrie ocupau în 2023 acesta șapte poziții din 10. Spre deosebire de acum patru ani, când reprezentau doar 50% din Top Ten-ul local.
Explicația este simplă – valoarea salariului mediu net în domeniul „activități de servicii în tehnologia informaţiei / activități de servicii informatice“ a fost în 2023 cea mai mare valoare la nivel național. Reprezenta mai mult decât dublul valorii salariului mediu pe economie și continuă să crească. Pentru că industria IT&C locală, deși își majorează aportul la PIB, se confruntă cu un deficit tot mai mare de personal calificat.
Prezența tot mai numeroasă a companiilor IT în topul angajatorilor se datorează și intrării pe piața muncii a Generației Z. Așa-numiții „nativi digitali“ sunt deja familiarizați cu tehnologiile de ultimă generație, scrie Infofinanciar.
Vrem mai mult, dar nu știm cât
Pachetul salarial este principalul criteriu de diferențiere al ofertelor de angajare. Dar 70% dintre candidați nu știu care ar trebui să fie valoarea lui. Cu toate acestea, 9 din 10 salariați afirmă că principalul lucru pe care și-l doresc de la angajator este „un salariu corect“. Adică unul care să țină cont de competențele trecute în CV, experiența și prestația la locul de muncă. Dar și de valorile salariilor din piață în domeniul respectiv.
„Salariul corect“ pare să fie însă obiectiv dificil de atins. Drept dovadă, două treimi din participanții la sondajul realizat de platforma eJobs în 2023 considerau că nu sunt plătiți la valoarea lor și a muncii depuse. Motiv pentru care 70% dintre ei erau deciși să treacă la negocierea de majorări. Dar și în acest caz, apare problema sumei cerute în plus. Pentru că reperul în negociere folosit de mai mult de jumătate (59%) din angajații nemulțumiți era reprezentat de informațiile primite de la prieteni sau cunoscuți din industrie care lucrează pe poziții similare.
Lipsa informațiilor necesare este confirmată și de faptul că 7 din 10 români care își caută un nou loc de muncă recunosc onest că nu știu ce salariu ar trebui să ceară.
Mai așteptăm cu transparentizarea
Teoretic, această problemă ar trebui să dispară dacă s-ar adopta propunerea legislativă făcută în luna martie de Comisia Europeană referitor la transparentizarea salariilor și publicarea valorii ofertelor în anunțurile de angajare. Propunerea prevede ca angajatorii să furnizeze informaţii detaliate cu privire la nivelul iniţial de remunerare. Însă nici 29% dintre companiile locale nu sunt pregătite să se conformeze cerințelor CE.
Cu toate acestea, mai mult de jumătate din angajatorii români susțin ideea publicării anunţurilor de angajare cu salariul la vedere. Potrivit acestora, măsura ar genera o serie de efecte pozitive în piaţă. Cel mai important rezultat este că, atât candidaţii, cât şi angajaţii pot înţelege mai bine unde se situează din punct de vedere salarial. Dar şi la ce nivel trebuie să îşi seteze aşteptările financiare.
Bonusurile salariale atârnă greu în decizie
Atunci când își aleg un agajator, pe locul doi în ierarhia motivațiilor se situează beneficiile oferite. Bonusurile sunt importante pentru 50% dintre aceștia.
Și, și de această dată, este vorba tot de bani. De exemplu, tichetele de masă, cel mai popular beneficiu salarial oferit de către companiile românești.
Angajatorii știu că „suplimentele financiare“ sunt cele mai apreciate de către angajații români. Drept dovadă, 85% dintre companiile locale acordă cadouri în bani şi/sau în natură. Inclusiv tichete cadou, pentru ocazii speciale, conform unui studiu EY. În topul celor mai accesate beneficii care însoțesc salariul de bază, pe locul trei se situează decontarea contravalorii transportului. 67% dintre angajatori suportă costul deplasării la și de la locul de muncă pentru salariații lor.
Pe următoarele poziții în clasamentul bonusurilor salariale mai figurează:
– Prime de asigurare voluntară de sănătate și/sau servicii medicale furnizate sub formă de abonament (60%).
– Asigurări de viață și/sau profesionale (40%).
– Cotizații la fonduri de pensii facultative (32%).
Flexibilitatea dă bătaie de cap companiilor
În topul motivațiilor la angajare pe următoarele poziții se situează, la mică distanță, siguranța locului de muncă (46%). Urmată de atmosfera de muncă prietenoasă și relaxată (45%) și asigurarea bunăstării și echilibrului între viața profesională și personală (44%). Dacă de raportăm la ediția anterioară a topului angajatorilor realizat de Catalyst Solutions, se poate observa că, față de anul anterior, toate trei sunt în scădere de „importanță“, dar rămân în Top 5.
Dacă criteriul locului de muncă sigur este ușor de înțeles, în cazul celorlalte două este, probabil, un efect post-pandemie. Un studiu realizat la cinci luni de la ridicarea restricțiilor anti-COVID arăta că angajații ar fi fost dispuși să revină mai repede la birou dacă ar fi beneficiat de: mâncare sau gustări gratuite (44%), un design al biroului care să permită distanțarea de colegi (31%), un spațiu de relaxare (29%) și o atmosferă plăcută de lucru în colectiv (27%).
Mai complicat este însă cu obținerea echilibrului între viața profesională și cea personală. În această privință, salariații solicită angajatorilor să dea dovadă de cât mai multă „flexibilitate“. Un termen generic care se traduce pentru mai mult de jumătare din angajați, prin:
– posibilitatea de a-și organiza activitățile în intervalele orare alese de ei, cu respectarea timpului de muncă prevăzut în contractul de muncă (aproximativ 55%).
– libertatea de a lucra de oriunde doresc (53,5%).
– libertatea de a munci câte ore vor cu condiția îndeplinirii sarcinilor profesionale (circa 51%).
Un procent relativ ridicat (aproape 43%) de candidați dorește să poată decide câte zile lucrează de acasă. Dar și când să meargă la locul de muncă.
Greu de picat la pace
Sunt condiții pe care nu mulți angajatori le pot accepta. Cu excepția notabilă a companiilor IT. Unde, prin natura activității, munca de acasă sau în regim hibrid reprezintă un model acceptat pe scară largă.
În profida rezistenței angajatorilor la aceste cereri, salariații nu sunt dispuși să renunțe la „libertățile“ cucerite pe perioada pandemiei. O demonstrează un studiu realizat de platforma Undelucram.ro. Potrivit acestuia, aproape 40% dintre angajaţii români şi-ar căuta un alt loc de muncă dacă firmele unde lucrează le-ar solicita să lucreze în mare parte de la birou, iar ei nu şi-ar dori acest lucru.
Așa că rezultatul final este un compromis între pretențiile candidaților și cerințele prevăzute în fișa postului. Incluse sub formula „flexibilitate în stabilirea programului de lucru“ în majoritatea ofertelor de angajare.
Dar angajatorii ce vor?
Este o întrebare pe care studiile realizate pe piața muncii, în România, dar nu numai, nu prea o abordează.
Există însă și excepții. Un studiu realizat în urmă cu cinci ani de Reveal Marketing Research pentru OLX arăta că în topul calităților cele mai căutate de companii pe primele locuri figurează:
– competența (58%).
– respectarea deadline-urilor (52%).
– experiența (34%).
– încrederea (28%).
– loialitatea (26%).
– obediența (22%).
– respectarea angajamentelor (19%).
Abia pe ultimele poziții figurează și proactivitatea angajaților, cotată cu doar 12%.
„Calitățile“ enumerate mai sus greu de găsit în prezent pe piața muncii. Mai ales în contextul intrării în forță a Generației Z, respectiv a tinerilor născuți în intervalul 1997-2012. Numeroasele studii realizate pentru a schița un portret-robot al „nativilor digitali“ arată că aceștia suportă greu ierarhiile și autoritatea șefilor. Dar și că, dacă nu li se respectă condițiile de lucru – inclusiv cele salariale, care nu sunt deloc mici –, sunt dispuși să renunțe rapid la job-ul obținut și să își caute un altul. De altfel, nici nu au de gând să stea prea mult într-un loc de muncă. Maximum doi ani, și asta doar dacă beneficiază de o avansare. Deci nicigând de loialitate și obediență și nici chiar de încredere.
La cum se prezintă situația, în contextul inflației și al măsurilor de austeritate anunțate de guvern, cel mai probabil că și anul acesta pachetul salarial, bonusurile și flexibilitatea vor rămâne principalele criterii de selecție ale candidaților pe piața muncii.