Boala Parkinson apare atunci când celulele creierului responsabile de producerea dopaminei, mesagerul chimic care coordonează mișcările musculare ale corpului și răspunsurile emoționale, încetează să mai funcționeze sau mor, potrivit Health.com.
De obicei duce la simptome motorii, cum ar fi tremor, rigiditate și încetinire a mișcării (cunoscută sub numele de bradikinezie). De asemenea, poate duce la simptome precum anxietatea și depresia.
Din păcate, nu există un răspuns clar la întrebarea ce cauzează boala Parkinson. „Nu avem o singură cauză”, spune Lynda Nwabuobi, profesor asistent de neurologie clinică la Weill Cornell Parkinson’s Disease and Movement Disorders Institute. Dar, pe baza a ceea ce s-a studiat și învățat, se știe că boala Parkinson este rezultatul unei interacțiuni între creierul îmbătrânit, genetică și mediul înconjurător.
Vârsta
Vârsta nu cauzează în mod direct boala Parkinson, dar „a fi o persoană mai în vârstă” este cel mai mare factor de risc pentru tulburarea neurologică, spune dr. Nwabuobi.
De obicei, persoanele cu Parkinson sunt diagnosticate la 60 de ani și probabilitatea crește odată cu vârsta. Dar există posibilitatea ca cineva să dezvolte Parkinson cu debut precoce înainte de 50 de ani.
Genetica
Conform Fundației Parkinson, genetica este responsabilă de apariția Parkinson în aproximativ 10% până la 15% din cazuri.
Cercetătorii de la National Institutes of Health au făcut prima legătură între genetică și Parkinson în 1997, constatând că mutațiile din SNCAgene (PARK 1), care produce proteina alfa-sinucleină, au fost legate de boală. Mai exact, au descoperit că în celulele creierului persoanelor cu Parkinson, alfa-sinucleina se adună în grupuri numite corpi Lewy. Aceste grupuri sunt, de asemenea, asociate cu demența corpilor Lewy, boala cu care a fost diagnosticat actorul Robin Williams după moartea sa, în 2014. Apoi, există mutația GBA1, care a apărut recent ca cea mai comună anomalie genetică legată de Parkinson.
Asta nu înseamnă că un individ al cărui părinte are Parkinson va dezvolta cu siguranță boala. Chiar și atunci când cineva are o mutație genetică asociată cu Parkinson, probabilitatea de a dezvolta boala este scăzută, potrivit Parkinson’s Foundation.
Mediul și stilul de viață
Mediul în care trăim poate provoca, de asemenea, Parkinson sau poate crește riscul îmbolnăvirii. „Există anumite toxine care s-au dovedit că pot crește riscul de Parkinson”, spune dr. Nwabuobi. „De exemplu, Agent Orange, erbicidul tactic la care mulți veterani au fost expuși în războiul din Vietnam”.
Anumite metale, erbicide sau fungicide ar putea crește riscul de Parkinson. Cercetările arată că și o singură contuzie la cap poate crește riscul Parkinson cu 57%.
„Dacă sunteți jucător de fotbal sau boxer și ați suferit mai multe contuzii, acest lucru vă crește riscul”, declară dr. Nwabuobi.
Sursă foto: Dreamstime
