La nivel naţional, 21% dintre români au auzit de „mystery shopping”, un procent mai mare (33%) fiind înregistrat în rândul celor care obişnuiesc să ofere altora păreri sau recomandări, fie ele online sau offline. Persoanele care cunosc activitatea de client misterios se regăsesc într-o măsură mai mare în Bucureşti (32%) sau alte oraşe mari, sunt tineri (18-34 ani), cu educaţie ridicată, sunt angajaţi şi  au venituri în familie care depăşesc 2000 lei.
Deşi numai 2% din populaţie a lucrat sau lucrează ca mystery shopper, intenţia  este semnificativ mai mare: 11% au spus ca ar vrea sa desfăşoare o astfel de activitate în viitor. Atât cei care au lucrat deja, cât şi cei care intenţionează să o facă sunt mai degrabă tineri (până în 40 ani) care provin din oraşele mari.
Ce înseamnă pentru români „client misterios”?
36% dintre cei chestionaţi spun că este o tehnică prin care o companie îşi poate „spiona” angajaţii cu scopul de a-i penaliza sau recompensa, în vreme ce un sfert dintre ei afirmă că este o tehnică prin care o companie îşi poate spiona concurenţa sau prin care îşi evaluează serviciile oferite cu ajutorul unor profesionişti care „interpretează” rolul unui client obişnuit.
Rezultatele au fost obţinute dintr-un studiu GfK Omnibus reprezentativ la nivel naţional, pe un eşantion de 1029 respondenti, atât din mediul rural cât şi din urban. Chestionarul a fost aplicat faţă-în-faţă, în luna august 2012.
GfK România derulează studii de Mystery Shopping începând din anul 2004 pentru clienţi din industriile auto, financiar, FMCG, pharma, retail, servicii şi telecom. Începând din 2012, GfK Romania este membru al MSPA (Mystery Shopping Providers Association) şi are o divizie specializată în proiecte de tip Mystery Shopping.