Mai mult de jumătate dintre români consideră că România de mâine, condusă de copiii de azi, va arăta mai bine
Întrebați cum cred că va arăta România de mâine, condusă de copiii de azi, 51,8% dintre români sunt de părere că va arăta mai bine, 29,1% cred că va arăta mai rău, iar 15,2% cred că va arăta la fel. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4% din totalul eșantionului. Cei care cred că România de mâine, condusă de copiii de azi, va arăta mai bine sunt:
- votanții ADU;
- tinerii sub 30 de ani;
- persoanele cu educație superioară, gulerele gri sau albe;
- locuitorii din București;
- cei cu un venit mai ridicat.
În schimb, cei care sunt de părere că România de mâine, condusă de copiii de azi, va arăta mai rău sunt:
- votanții AUR;
- persoanele cu educație primară;
- cei cu un venit foarte redus.
SONDAJ INSCOP Ce ar putea afecta negativ viitorul copiilor?
Când se gândesc la copiii lor sau, în general, la copiii din România:
- 30,7% dintre români cred că principala problemă care ar putea să le influențeze negativ viitorul este traficul și consumul de droguri;
- 29,3% cred că calitatea sistemului de educație și pregătirea deficitară;
- 20,3% cred că starea economiei, împreună cu lipsa locurilor de muncă bine plătite;
- 9,9% cred că calitatea clasei politice și ineficiența instituțiilor publice;
- 4% cred că expunerea la violență în mediul virtual;
- 2,4% cred că conflictele militare din regiune;
- 1,2% cred că schimbările climatice și deteriorarea mediului înconjurător;
- 1,3% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Cred că traficul și consumul de droguri reprezintă principala problemă care ar putea influența negativ viitorul copiilor în special pentru:
- votanții AUR și ai PSD-PNL;
- persoanele cu educație primară sau medie, cei inactivi potențial activi, gulerele albastre;
- locuitorii din mediul rural și cei care nu au cont pe rețelele sociale.
Calitatea sistemului de educație și pregătirea deficitară sunt considerate principalele probleme mai ales de: votanții ADU, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București și din marile orașe. Persoanele cu educație primară și cele cu venituri mai reduse menționează cel mai des starea economiei și lipsa locurilor de muncă bine plătite drept principala problemă care ar putea influența negativ viitorul copiilor.
„Pesimismul curent al majorităţii populaţiei cu privire la prezent şi viitorul apropiat este filtrat printr-o notă importantă de optimism în condiţiile în care majoritatea populaţiei crede că România de mâine condusă de copiii de astăzi va arăta mai bine. Mai puţin de o treime dintre participanţii la sondaj cred că România condusă de copii de astăzi va arăta mai rău şi doar 15% cred că ţara va arăta la fel.
Pe de altă parte, trei tipuri de probleme: traficul şi consumul de droguri, calitatea sistemului de educaţie şi pregătirea deficitară, respectiv starea economiei şi lipsa locurilor de muncă bine plătite sunt percepute ca afectând puternic viitorului copiilor. Traficul şi consumul de droguri, una dintre cele mai grave probleme care afectează tinerele generaţii, a devenit o sursă majoră de preocupare pentru o mare parte a populaţiei, indiferent de categoria de vârstă.
Este o temă care influenţează deja agenda politică şi electorală, un subiect de prim rang care reclamă politici publice ample, cu impact puternic şi rapid, determinat de sentimentul de urgenţă naţională care s-a instalat deja în rândul unei mari părţi a populaţiei”, a explicat Remus Ştefureac, director general al INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de presă News.ro. Datele au fost colectate în perioada 20-25 mai 2024, folosind metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului simplu, stratificat, a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
