În respectivul sondaj se arată că 30,8% dintre cetățenii români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție pozitivă (în creștere față de 25,5% în martie și 24,8% în ianuarie). 62,5% sunt însă pesimiști în privința viitorului acesteia (scăzând comparativ cu 70,6% în martie și 69,7% în ianuarie). Ponderea non-răspunsurilor este de 6,7% (în comparație cu 5,4% în martie și 5,5% în ianuarie).
Cred că tendința pozitivă în România în special alegătorii PSD-PNL, persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani și cei cu venituri ridicate. De altă părere sunt, în proporții semnificativ mai mari decât media, alegătorii AUR și persoanele cu venituri foarte mici.
Principalele preocupări ale românilor
O treime dintre români, mai exact 33%, manifestă cea mai mare îngrijorare în legătură cu posibilitatea unui conflict sau război în care România să fie implicată (în creștere față de 9,9% în mai 2014). 28,6% dintre respondenți sunt preocupati de creșterea prețurilor (față de 24,5% în mai 2014). Înrăutățirea stării de sănătate este menționată ca principala sursă de îngrijorare pentru 18,5% dintre cei intervievați (în creștere față de 17% în mai 2014).
De asemenea, 5,5% dintre români sunt îngrijorați cel mai mult de deteriorarea mediului înconjurător (față de 2,4% în mai 2014), 4,9% de diminuarea veniturilor (în scădere față de 16% în mai 2014), 4,7% de pierderea locului de muncă (în scădere față de 22,7% în mai 2014), 1,7% sunt îngrijorați de producerea unor calamități naturale (în scădere față de 2,6% în mai 2014), iar 1,9% de alte probleme (în scădere față de 3,7% în mai 2014). 1,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Din sondaj reiese că preocuparea față de creșterea prețurilor este mai pronunțată în rândul persoanelor cu vârsta între 18 și 29 de ani, celor cu studii primare și celor angajați în sectorul public. Îmbunătățirea stării de sănătate este o îngrijorare mai des întâlnită în rândul persoanelor în vârstă, a celor inactivi potențial activi, a celor care sunt activi pe platforma Facebook și a celor care locuiesc în zonele urbane mici.
Cei mai mulți români sunt îngrijorați cu privire la un eventual conflict
Persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, cei cu ocupații în domeniul gulerelor albe și rezidenții din regiunea Sud-Est sunt categoriile socio-demografice care manifestă cel mai mare nivel de îngrijorare în ceea ce privește posibilitatea unui conflict sau război în care România să fie implicată.
”Percepţia privind direcţia în care se îndreaptă ţara înregistrează o uşoară îmbunătăţire, aşa cum se întâmplă aproape întotdeauna la trecerea din iarnă spre primăvară. Apropierea sezonului cald influenţează conjunctural opiniile românilor prin creşterea optimismului. De regulă, după o scurtă perioadă, tendinţa este de revenire la cifrele care s-au stabilizat pe o perioadă mai lungă de timp.
În ceea ce priveşte sursele de îngrijorare ale românilor, am comparat percepţia din prezent cu cifrele rezultate din Barometrul INSCOP-Adevărul despre România realizat în urmă cu 10 ani, în aprilie 2014. Se observă diferenţe majore. În primul rând, creşte puternic teama cu privire la posibilitatea unui conflict/război în zonă în care să fie implicată România. Ofensiva Rusiei în Ucraina, războiul din Gaza dintre Israel şi Hamas, precum şi suprapunerea culegerii datelor cu atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului au amplificat masiv temerile românilor faţă de război.
Creşterea preţurilor şi problemele de sănătate cresc în importanţă comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani, în timp ce diminuarea veniturilor şi pierderea locului de muncă îşi pierd contextual din importanţă comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani şi chiar de anul trecut, pe fondul creşterii puternice a temerilor de război”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
INSCOP Research a realizat sondajul de opinie la comanda Agenției de presă News.ro. Colectarea datelor s-a desfășurat în perioada 12 – 20 aprilie, folosind metoda CATI (interviuri telefonice), utilizând un chestionar standardizat. Eșantionul a fost compus din 1.100 de persoane, selectate în mod stratificat, pentru a fi reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.
