Într-o scrisoare adresată prietenului său Lucilius, în jurul anului 62 d.Hr., filosoful roman Seneca a prezentat două argumente în favoarea vegetarianismului. Primul argument, din partea filosofului roman Sextius, susținea că oamenii pot obține toată nutriția de care au nevoie din consumul de plante, iar uciderea animalelor pentru hrană se face doar pentru plăcerea derivată din consumul de carne.
Ce credeau filosofii antici greci și romani despre vegetarianism
Într-o scrisoare adresată prietenului său Lucilius, în jurul anului 62 d.Hr., filosoful roman Seneca a prezentat două argumente în favoarea vegetarianismului. Primul argument, din partea filosofului roman Sextius, susținea că oamenii pot obține toată nutriția de care au nevoie din consumul de plante, iar uciderea animalelor pentru hrană se face doar pentru plăcerea derivată din consumul de carne. Sextius credea că uciderea animalelor din plăcere îi face pe oameni să dezvolte obiceiul cruzimii, astfel încât, din punct de vedere moral, oamenii nu ar trebui să ucidă animale doar pentru plăcerea de a mânca carne.
Acest argument diferă de majoritatea argumentelor moderne în favoarea vegetarianismului, care se concentrează de obicei pe drepturile animalelor sau pe faptul că animalele merită îngrijire sau că uciderea lor provoacă suferințe inutile. Argumentul obiceiului cruzimii nu se concentrează deloc pe animale, ci mai degrabă pe modul în care consumul de carne îi afectează pe oamenii care mănâncă. Acesta ne avertizează că, făcând din cruzime un obicei, consumul de carne dăunează caracterului oamenilor.
Cu toate acestea, există probleme cu acest argument. Majoritatea celor care consumă carne nu ucid ei înșiși animalele pe care le mănâncă, astfel încât se poate spune că cei care ucid sunt cei care dezvoltă obiceiuri crude. Majoritatea oamenilor nu ar dori nici ca cineva să devină crud din cauza propriului comportament de căutare a plăcerii. Toate acestea depind de faptul dacă uciderea animalelor pentru carne dezvoltă de fapt obiceiul cruzimii.
Argumentul transmigrației sufletelor se întoarce la credința lui Pitagora
Argumentul transmigrației sufletelor, învățat de la biograful Sotion, se întoarce la credința lui Pitagora că fiecare suflet trece de la un corp la altul după moarte. Dacă părintele tău moare, sufletul său s-ar putea muta în corpul unui animal, iar dacă ucizi acel animal pentru mâncare, ți-ai fi ucis accidental părintele.
Sotion susține că, chiar dacă nu credeți în transmigrație, este totuși posibil ca transmigrația să fie adevărată. Dacă există vreo șansă ca un animal să găzduiască sufletul unei persoane dragi, această șansă ar trebui să fie suficientă pentru a te face să eviți consumul de carne.
Vegetarianismul nu era răspândit în lumea antică
Vegetarianismul nu era răspândit în lumea antică, dar avea câțiva adepți, adesea din secte religioase precum pitagorienii. Mâncatul de carne era asociat cu observanța religioasă și exista o dezbatere sofisticată între filosofi cu privire la consumul de animale.
Cartea lui Porphry de apărare a vegetarianismului etic – On Abstinence from Animal Food (secolul al III-lea d.Hr.) – oferă mai multe informații despre argumentele antice în favoarea vegetarianismului, potrivit celor de la MedicalXpress.