“Ne mai trebuie măcar un an de derogare pentru că sunt fermieri mici, cu până în cinci vaci, care trăiesc din această activitate şi prin schimbarea regulilor ar fi scoşi  în afara jocului. Fiind mulţi, reprezintă o problemă socială astfel încât autorităţile vor fi de acord să le dea posibilitatea încă un an să se modernizeze măcar în ceea ce priveşte echipamentele de muls”, este de părere George Petrişor, prim vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui.
Urmează ca în aceste zile Comisia Europeană să decidă în ceea ce priveşte prelungirea perioadei de tranziţie pentru procesarea laptelui neconform cu cerinţele comunitare.
Acord de principiu
”Noi am prezentat Comisiei Europene o situaţie privind piaţa laptelui în România, respectiv cantităţile de lapte conform şi neconform care se procesează şi am solicitat posibilitatea extinderii perioadei de tranziţie pentru alinierea la cerinţele comunitare de igienă a laptelui de vacă materie primă, până la finele lui 2013.
Noi am primit un acord de principiu din partea Comisiei în urma informărilor trimise de ANSVSA, am lămurit deja toate aspectele, iar statele membre nu au ridicat obiecţii. După vot, România primeşte derogarea de a procesa încă doi ani şi lapte neconform, iar produsele obţinute din acest lapte se vor pune doar pe piaţa naţională”, a spus preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş.
Decizia CE va fi retroactivă chiar dacă ea nu va fi publicată în monitorul oficial al CE până la 1 ianuraie 2012. Derogarea oferă, în primul rând, procesatorilor posibilitatea de a colecta lapte de vacă de la gospodăriile ţărăneşti cu 1-3 vaci, dar şi de a oferi produse lactate pe o piaţă internă sufocată de produse din import.
“Beneficiile acestei decizii sunt majore. În primul rând va exista posibilitatea ca laptele să se colecteze de la gospodăriile ţărăneşti cu 1-3 vaci, mai ales că în mediul rural laptele este o sursă extrem de importantă de venit, cel puţin pentru un milion de gospodării din România. De asemenea, în contextul crizei şi al bătăliei pe o piaţă a industriei alimentare extrem de agresivă şi nemiloasă, foarte multe unităţi şi producători români nu îşi vor închide porţile, ci vor putea să producă în continuare alimente, care vor fi puse în consumul naţional, oferindu-le astfel posibilitatea să facă faţă producţiei uriaşe care vine de afară”, a spus Roatiş.
O treime din laptele prelucrat în România este neconform
Laptele crud de vacă trebuie să îndeplinească standardul de calitate din UE, respectiv numărul total de germeni să fie mai mic sau egal cu 100.000/mililitru, iar numărul de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/mililitru. În aceste condiţii, fermierii trebuie să producă numai lapte de calitate europeană (care respectă parametri de igienă de curăţenie şi de sănătate ai animalului şi ai mediului de creştere), iar procesatorii trebuie să preia numai lapte conform standardelor UE.
La ora actuală 82 de unităţi din România procesează lapte conform şi lapte neconform fără a avea linii separate, iar două unităţi procesează pe linii separate laptele conform şi cel care nu îndeplineşte cerinţele comunitare. Circa 30% din laptele prelucrat în România este lapte neconform.
În 2010, producţia totală de lapte a fost de 4,4 miliarde de litri, din care 1,2 miliarde de litri s-au vândut direct pe piaţă. Circa 993 de milioane de litri au ajuns în unitaţi specializate, 1,7 miliarde de litri au rămas în ferme pentru consum familial, iar 434 de milioane de litri reprezintă consumul tehnologic. Fabricile au o capacitate proiectată de 2,67 miliarde de litri, însă, doar 1,35 miliarde de litri este acoperită.
În negocierile cu Uniunea Europeană, România a primit dreptul să realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, din care două milioane de tone au fost alocate pentru vânzare directă, iar un milion de tone pentru livrări către fabricile de procesare.