Germania practică de la 1 ianuarie un salariu minim universal de 8,50 euro brut pe oră. Aceasta este singura ţară europeană care nu acordă excepţii pentru salariaţii în tranzit, respectiv şoferii profesionişti care nu petrec decât câteva ore pe teritoriul german. În urma contestaţiile exprimate de transportatorii rutieri din ţările vecine, Uniunea Europeană a demarat o procedură pentru a verifica dacă legea germană este conformă cu dreptul european, în condiţiile în care în celelalte ţări care practică un salariu minim pe economie sectorul transportul rutier este scutit.
După o analiză a legii germane, Comisia a precizat marţi că a decis să trimită Germaniei o notă înştiinţare oficială, acesta fiind primul pas al procedurii de infringement.
'Deşi sprijină în totalitatea introducerea legii salariului minim în Germania, Comisia consideră că aplicarea prevederilor acestei legi la toţi operatorii din transport care trec pe teritoriul Germaniei restrânge într-o manieră disproporţionată libertatea de a oferi servicii şi libera mişcare a bunurilor', se arată în comunicatul Comisiei.
Autorităţile germane au la dispoziţie două luni pentru a răspunde la argumentele înaintate de Comisia Europeană.
Asociaţiile de transport rutier din România, Ungaria, Polonia şi Republica Cehă – UNTRR, MKFE, ZMPD, CESMAD Bohemia – au organizat pe 25 martie un protest comun la Bruxelles împotriva măsurilor de neoprotecţionism, cum ar fi noua lege privind salariul minim din Germania (MiLoG) şi legea Macron, acesta fiind primul protest organizat la Bruxelles, după o serie de manifestări publice care au avut loc la nivel naţional.
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a susţinut că măsurile protecţioniste adoptate de Germania, începând cu acest an, afectează grav libertatea serviciilor pe piaţa europeană, principiu fundamental aflat la baza Uniunii Europene.
AGERPRES
