Mandatul președintelui Jerzy Buzek s-a derulat într-o perioadă intensă pentru politica Uniunii Europene: criza economică, criza instituțională – în 2009 când a preluat mandatul Tratul Lisabona era încă sub semnul întrebării, președintele Cehiei refuzând să-l semneze – și nu în ultimul rând o criză de identitate comună europeană.

Delia își amintește cum a trăit cu sufletul la gură în fața televizoarelor, alături, mai ales, de colegii polonezi din cadrul cabinetului, revoluțiile din țările arabe și cum a asistat la primirea în Parlamentul European a secretarului de stat american, Hilary Clinton, după ce Parlamentul refuzase acordul SWIFT (acordul privind transferul de date bancare dinspre UE către Statele Unite, prin rețeaua SWIFT).

Străzile din Montevideo, pline de Dacii vechi

Una din deplasările pe care fostul ofițer de presă din cabinetul Buzek nu o poate uita este cea când l-a însoțit pe președintele Parlamentului European la un summit al Americii Latine unde au luat cuvântul președintele Braziliei, Argentinei, Uruguayului și cel al Venezuelei, Hugo Chavez.

”Am fost surprinsă să văd ce reacție pozitivă au argentinienii și urguaienii față de români. Am fost foarte mândră că eu, fiind cetățean român, nu am avut nevoie de viză pentru această călătorie, însă colegul meu din Luxembourg a avut nevoie de o ștampilă în avans (România face parte din Uniunea Latină și din acest motiv avem anumite facilități). Însă am fost și mai surprinsă să văd foarte multe Dacii, model vechi, pe străziile din Montevideo”, povestește Delia Vlase.

Acesta explică cum te simți ca român în mijlocul celorlalți europeni care lucrează la Bruxelles și Strasbourg, în cadrul instituțiilor comunitare: ”Există multă rigoare în cultura vestică, dar noi avem un avantaj legat de ingeniozitate și flexibilitate în gândire și reacții. Ceea ce în situații de criză, mai ales ca cele pe care le traversăm acum, sunt de neprețuit”.

Numărul românilor la Bruxelles, în creștere

Delia este unul dintre cei circa 730 de români care lucrează, în prezent, pentru instituțiile europene. Conform unui comunicat al Comisiei Europene, din totalul cetățenilor români și bulgari recrutați, procentul femeilor angajate în funcții de conducere a fost de 60,3 % și 46,3 % pentru cadrele superioare de conducere.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să recruteze noi cadre intermediare și superioare de conducere din rândul noilor state membre, respectiv 645 din România și 332 de persoane din Bulgaria.