Chiar dacă suntem departe de efervescența angajărilor și a creșterilor salariale din ultimii doi-trei ani de dinaintea venirii crizei financiare, sunt câteva sectoare care creează locuri de muncă.

Dezvoltarea acestora nu are nicio legătură cu mult clamatele intenții guvernamentale privind crearea unui milion de locuri de muncă. Dimpotrivă. Este vorba de companii private care și-au croit un drum, fie cu ajutorul vânzării producției industriale la export, fie aducând o valoare adăugată unor servicii.

Potrivit specialiștilor în resurse umane, consultați de revista Capital, sectoarele economice care creează locuri de muncă, în această perioadă, sunt industriile care produc pentru export, în special automotive, IT, dar și, într-o mai mică măsură, centrele de servicii externalizate şi retail-ul.

Circa 50.000 de joburi își așteaptă angajații

Cifrele Institutului Național de Statistică (INS) indică o rată a locurilor de muncă vacante din economia românească de 1,06%, în trimestrul al doilea al acestui an. Astfel, aproximativ 50.000 de locuri de muncă erau vacante în toată ţara, în uşoară creştere faţă de sfârşitul anului trecut, „semn că piaţa muncii dă semne de revenire pe fondul unei economii în creştere”, comentează Horaţiu Cocheci, liderul echipei de servicii de consultanţă în resurse umane de la PricewaterCoopers (PwC) România. Conform acestuia, cele mai multe oferte sunt în industria prelucrătoare, în centrele de servicii externalizate şi în retail. „Potrivit datelor studiului PwC Saratoga, sectorul de retail este unul care, în mod tradiţional, are un turnover mai ridicat al forţei de muncă”.

În domenii precum retail și servicii externalizate-call center „nu poți face o carieră”, afirmă Daniela Necefor, managing partner Total Business Solutions. Așa se explică fluctuația mare de personal: tinerii vin, se angajează și lucrează la începutul carierei, în timpul facultății, pentru a câștiga bani, după care pleacă să lucreze în domeniul în care doresc să se specializeze.

Totuși, dincolo de fluctuația de personal specifică, domeniul de servicii clienți-call center este într-o continuă creștere în România. În prezent, pe site-ul de recrutare eJobs.ro, sunt active peste 5.300 de anunțuri de angajare în acest sector, cu mult peste orice alt domeniu de  activitate. Pentru comparație, în IT sunt postate peste 3.800 joburi, iar în inginerie peste 1.500 de posturi care își așteaptă aplicanții.

Specializări cu potențial mare de angajare

„Din ce se vede de la noi, sectorul industrial, în general, merge constant și spre bine, și, în general, cei care au producție, mai ales dacă e pentru export. Și construcțiile dau ceva semne de febrilitate, însă destul de timide, încă”, descrie situația și George Butunoiu, managing partner al firmei de resurse umane George Butunoiu Executive Search.
Horaţiu Cocheci, de la PwC, mai spune că sectoarele economice cele mai dinamice – cum sunt sectorul IT şi industria automotive – sunt, în continuare, în căutare de forţă de muncă specializată, îndeosebi de ingineri şi programatori. Iar potrivit Danielei Necefor, ne confruntăm cu o cerere foarte mare de specialiști în domenii precum: inginerie mecanică, inginerie constructoare de mașini, automatică, robotronică, energie eoliană și tradițională.

Recrutarea post-criză: negocieri mai lungi, angajatori mai atenți

Constrângerile financiare prin care au trecut companiile le-au făcut să-și schimbe și modul în care fac angajările. „Acum, firmele văd mai mulți candidați când fac o angajare și își permit să lungească procesul, față de cum era înainte de criză, nu le mai e teamă că, dacă găsesc un candidat bun, trebuie să-l ia repede, fiindcă se poate să îl ia altcineva între timp”, afirmă George Butunoiu. Potrivit acestuia, salariile sunt mai mici față de 2007-2008, angajatorii fiind mult mai atenți cu banii.

Alături de durata mai mare a procesului de recrutare, Horațiu Cocheci mai spune că, în prezent, „angajatorii sunt mai atenţi cu selecţia viitorilor angajaţi, punându-se mai mult accent pe angajament şi etică (inclusiv fidelitatea faţă de angajator în perioade dificile), mai degrabă decât pe competenţe tehnice”.

Românii pleacă la muncă peste hotare, dar nu și în alt oraș din țară

Zeci de anunțuri de recrutare a medicilor și asistenților medicali români care să fie angajați în sistemele sanitare ale statelor din Vest apar zilnic pe internet. În căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de muncă mai bune, specialiștii români continuă să plece din țară. Potrivit cifrelor INS, în trimestrul al doilea, în România erau circa 6.000 de posturi vacante în sănătate și asistență socială.

Totuși, specialistul în resurse umane George Butunoiu nu crede că aceste plecări în străinătate „afectează semnificativ situația economică a României sau schimbă ceva major pe piața muncii, cei mai mulți se vor întoarce când lucrurile încep să se dezvolte și aici”.

În mod paradoxal, deși mulți români decid cu ușurință să se mute în altă țară pentru un job mai bine plătit, ei nu fac același lucru pentru un loc de muncă într-un alt oraș din țară. „În unele judeţe din vestul României, acolo unde rata şomajului este foarte scăzută, companiile din industria prelucrătoare întâmpină dificultăţi în a atrage forţă de muncă – semn şi al unei mobilităţi scăzute a forţei de muncă din interiorul ţării”, punctează Horațiu Cocheci, de la PwC.