Această decizie istorică luată de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi Ministerul Energiei a fost puternic contestată în perioada anterioară datei de 1 aprilie. Cei mai mari furnizori de pe piaţa reglementată, ENGIE şi E.ON au fost extrem de vehemenţi în a spune că liberalizarea este defavorabilă pieţei în ansamblu, dar şi cetăţenilor, avertizând că vor urma creşteri semnificative de tarife. La fel, dacă nu chiar mai vehementă, a fost Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, condusă de Iulian Iancu, membru PSD. Acesta anunţa un scenariu catastrofal pentru români, cu facturi care vor urca la cer.

Ce s-a întâmplat, în realitate, după liberalizare? Nimic din toate de mai sus. În primele săptămâni de după liberalizare, preţul de piaţă al gazului a urcat cu 20%, de la 60 de lei/MWh la 72 de lei/MWh. Apoi, numărul de tranzacţii a început să se înmulţească, iar preţul să scadă. În prezent, se fac tranzacţii la 68 de lei/MWh. Cel mai probabil, odată cu intrarea a cât mai mulţi actori pe piaţă, preţurile vor continuă acest trend de scădere. „În primele zile ale lunii iunie, s-a tranzacţionat un volum de gaze mai mare decât cantităţile tranzacţionate în lunile ianuarie – aprilie la un loc. Bursa este folosită tot mai mult pentru încheierea de contracte. Preţul pe bursă a scăzut la 68 de lei, adică sub pragul de 72 de lei/MWh – preţul de referinţă din anul trecut. Ne aşteptăm ca ofertele pentru gazele de înmagazinare să scadă în perioada următoare“, spune Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Într-adevăr, dacă ne uităm pe site-ul Bursei Române de Mărfuri, la secţiunea tranzacţii gaze, vedem cum preţurile oferite au scăzut faţă de luna aprilie şi mai. În prezent, producători precum Petrom sau Romgaz, sau chiar traderi, oferă spre vânzare gaze la preţuri de 70 – 71 de lei/MWh, existând chiar excepţii, cu tranzacţionarea aferentă, cu 68,5 lei/MWh, un  preţ nemaivăzut până acum pe piaţă. „E cum anticipasem, preţurile s-au format în jurul preţului de piaţă liberă anterior liberalizării. Piaţa trebuie monitorizată şi armonizate reglementările cu evoluţia ei“, precizează Virgil Metea, directorul general al Romgaz.

Factura pentru casnici

Impactul liberalizării pieţei gazului pe segmentul preţurilor de achiziţie a avut efect în factura românilor. Anticiparea creşterii preţului de achiziţie a mărfii cu 20%, de la 60 de lei/MWh la 72 de lei/MWh, a făcut ca ANRE să accepte o majorare a preţului final reglementat. Anticipările au fost corecte, acolo s-au dus cotaţiile.  Preţul mărfii gaz are o contribuţie de 50% în preţul final, deci factura ar fi trebuit să crească cu 10%. Majorările au fost însă de doar 2,3%, pe medie, pentru că Autoritatea a ajustat din tarifele de distribuţie ale distribuitorilor (o altă componentă de preţ final), pentru a păstra preţurile sub control.

 

Preţul final al gazului pentru consumatorii casnici va rămâne reglementat până în 2021, sub decizie ANRE, care însă va face ajustări anuale, la 1 aprilie a fiecărui an, în sensul majorării sau scăderii de tarife. Spre exemplu, pentru acest an, nu sunt prevăzute alte ajustări, chiar în condiţiile preţurilor mai mari din sezonul rece. De altfel, piaţa arată că gazul este pe un trend de ieftinire. Totuşi, dacă cumva preţul de achiziţie al gazului se va mări considerabil, ANRE este pregătită să intervină. „Dacă va fi o creştere mai mare de 5%, atunci vom face o ajustare pe parcursul acestui an gazier. Dacă nu, vom analiza evoluţia preţului final doar la 1 aprilie 2018“, precizează Havrileţ, şeful ANRE.

Liberalizare, dar statul fixează un prag artificial de preţ

La două luni după evenimentul istoric al liberalizării pieţei gazuluzi pentru consumatorii casnici din România, putem concluziona că preţurile de pe piaţa locală pentru gazele din sectorul reglementat nu s-au aliniat celor de import (88-90 de lei/MWh), aşa cum declamau opozanţii acestei măsuri. Ele s-au alinat celor din piaţa liberă, ba chiar cotaţiile au scăzut puţin. 

Nivelul de 72 de lei/MWh, la care s-a stabilizat piaţa, nu a fost şi nu este unul întâmplător. În 2015, guvernul Ponta a instituit o suprataxă pe veniturile suplimentare ale producătorilor obţinute în cadrul procesului de liberalizare a pieţei de gaze, nivelul de referinţă fiind 72 de lei/MWh. Statul a impus practic un preţ al pieţei de 72 de lei/MWh. Acest prag artificial ar fi trebuit, legal, să dispară de la 1 aprilie, când piaţa de achiziţie este liberă, însă Guvernul Grindeanu a păstrat suprataxa care aduce anual 800 de milioane de lei la buget. Practic, acum, este foarte greu ca preţul de piaţă să scadă considerabil sub acest nivel, pentru că producătorii plătesc suprataxa la un preţ de vânzare al gazului de 72 de lei/MWh, indiferent cu cât vând ei în realitate. Iar preţul chiar ar fi avut motive să scadă, pentru că, în primul rând, tot mai multe firme mari intră în lupta pentru consumatorii casnici (Enel, CEZ – n.r.), în al doilea rând nu se mai importă gaze din Rusia, iar petrolul, de care este legat preţul gazului, se ieftineşte. Şi în piaţa de energie pentru casnici, 80% liberalizată, preţurile au scăzut constant în ultimii ani, pentru că piaţa de energie, în ansamblul ei, a scăzut ca nivel al preţului. 

 

Luptă acerbă pentru clienţi

Odată cu liberalizarea pieţei de gaze, de la 1 aprilie, a crescut şi lichiditatea tranzacţiilor. Dacă până la acea dată, BRM înregistra tranzacţii puţine, în care actorii erau mai mereu aceiaşi, iar la segmentul vânzătorilor de obicei numai Romgaz şi Petrom, acum situaţia este schimbată. Au intrat din ce în ce mai multe firme la vânzare, din segmentul trader-ilor, nemaiexistând exclusivitatea celor doi producători amintiţi. Drept urmare, tranzacţiile au explodat. „În prima parte a lui iunie, s-a tranzacţionat un volum mai mare decât în perioada ianuarie – aprilie la un loc“, ţine să repete Havrileţ.  Odată cu intrarea mai multor firme în piaţă, a început şi lupta pentru clienţii rezidenţiali, care până în aprilie era o afacere ENGIE şi E.ON. Pe modelul pieţei de energie electrică, unde liberalizarea a dus la intrarea pe piaţa reglementată a sute de firme, şi în gaz, deşi mai puţin, au început să se licenţieze şi să iasă cu oferte zeci de firme. Potrivit comparatorului de preţuri postat pe site-ul ANRE, în prezent se pot găsi oferte pentru reglementat de la firme la un preţ chiar mai mic decât al celor doi funrizori impliciţi, E.ON şi ENGIE care au împreună 95% din piaţa de reglementat. Bineînţeles însă, ofertele pot ascunde capacane, aşa că, înainte de a vă muta la un alt furnizor, lucru care se poate face în două săptămâni, printr-o simplă cerere, trebuie să citiţi pe îndelete clauzele contractuale.