În lumea contemporană, perfecționismul este considerat adesea ca o calitate. Dar unii specialiști sugerează că această trăsătură de personalitate are și o „latură mai întunecată”. Potrivit unui psihoterapeut care a făcut mai multe studii asupra perfecționismului, această trăsătură de personalitate nu este o patologie, iar a o considera astfel face ca numeroase persoane, în special femeile, să sufere inutil, scrie CNBC.
Există cinci tipuri de perfecționiști
Psihoterapeutul Katherine Morgan Schafler a identificat cinci tipuri de perfecționiști. De exemplu, există tipul de perfecționist dezordonat când vine vorba de întâlniri și tipul de perfecționist extremist, mai ales la locul de muncă. Perfecționiștii sunt oameni puternici, inteligenți, care recunosc că lucrurile nu pot funcționa perfect tot timpul. Uneori nu înțeleg de ce se simt obligați să se străduiască la infinit sau de ce nu se pot bucura de relaxare, „ca o persoană normală”.
Perfecționiștii extremiști
Sunt foarte direcți și exacți și nu fac rabat de la nimic când vine vorba de atingerea obiectivelor lor. Lăsate necontrolate, standardele lor foarte înalte pot trece de undeva, foarte sus, la ceva imposibil. De aceea, ajung de multe ori să îi pedepsească pe ceilalți, dar și pe ei înșiși, pentru că nu își îndeplinesc standardele.
Perfecționiștii clasici
Perfecționiștii clasici sunt tipi de încredere, consecvenți și orientați spre detalii, aducând stabilitate mediului lor. Lăsați necontrolați, ei se luptă să fie spontani sau să schimbe rutina și pot avea dificultăți în a dezvolta relații semnificative.
Perfecționiștii parizieni
Perfecționiștii parizieni posedă o înțelegere reală a puterii conexiunii interpersonale și au o capacitate foarte mare de empatie. Lăsată necontrolată, dorința lor de a se conecta cu ceilalți poate deveni ceva toxic pentru ceilalți.
Perfecționiștii delăsători
Perfecționiștii delăsători excelează când vine vorba de pregătire, pot vedea oportunități din mai multe unghiuri și își pot controla impulsurile. Pot ajunge să se bizuie prea mult pe ei înșiși și să piardă din vedere cele mai importante aspecte.
Perfecționiștii dezordonați
Perfecționiștii dezordonați trec, fără efort, prin anxietatea noilor începuturi, se adaptează bine la orice și sunt foarte entuziaști. Lăsați necontrolați, ei se luptă să rămână focusați asupra obiectivelor, dar ajung să-și risipească energia pentru a-și îndeplini angajamentele.
