Ce este spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la acesta
Spațiul Schengen, un termen de care auzim tot mai des, reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale integrării europene, având ca obiectiv principal crearea unei zone de liberă circulație între statele membre, fără controale la frontierele interne.
România a intrat în Spaţiul Schengen terestru, în urma deciziei Consiliului JAI din 12 decembrie. Astfel, românii vor putea călători fără controale la frontierele terestre cu Bulgaria şi Ungaria din 1 ianuarie 2025. Aceasta este ultima etapă pentru aderarea completă a României la acest spațiu, după ce, la 31 martie 2024, țara noastră a devenit membru al Spaţiului Schengen aerian şi maritim.
Aderarea a fost un drum lung pentru România
România a primit la 29 august 2022 sprijinul cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, pentru aderarea la Spațiul Schengen, iar înaltul oficial german a subliniat că țara noastră îndeplinește toate criteriile tehnice pentru a deveni membru. De asemenea, această opinie este susținută de majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, Parlamentul European și Comisia Europeană. Aderarea României la Spațiul Schengen a fost o prioritate națională încă din 2007, an în care România a devenit membră a Uniunii Europene cu drepturi depline, iar apartenența la acest spațiu asigură, de facto, securitatea frontierelor externe ale UE.
Totuși, în ciuda acestor sprijinuri, procesul de aderare a fost întâmpinat cu obstacole. Înainte de votul din Consiliul JAI din 8-9 decembrie, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Austria va bloca aderarea României la Schengen, afirmând că aceasta ar prezenta riscuri de securitate. La votul din 8 decembrie 2022, Austria a votat împotriva aderării României, iar Olanda a votat împotriva aderării Bulgariei, iar România a fost inclusă în aceeași propunere cu Bulgaria. În schimb, Croația a primit votul pozitiv și a intrat în Spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023.
Ce este Spațiul Schengen
Spațiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație între 26 de țări, dintre care 22 fac parte din Uniunea Europeană și 4 sunt state din afara UE. Zona a fost creată în urma semnării Acordului Schengen în 1985 și Convenției Schengen în 1990 în Luxemburg, un mic oraș aflat aproape de granițele cu Germania și Franța. Aceste acorduri au avut drept scop eliminarea controalelor interne la frontierele statelor semnatare, iar pentru cetățenii europeni acest lucru înseamnă o libertate sporită de mișcare.
Astfel, statele membre ale Spațiului Schengen au adoptat o serie de reglementări comune, printre care:
- Eliminarea controalelor de persoane la frontierele interne ale zonei;
- Un set comun de reglementări aplicabile celor care traversează frontierele externe ale statelor membre UE;
- Armonizarea condițiilor de intrare și normele privind vizele;
- Colaborare polițienească și judiciară în scopul combaterii infracționalității și al garantării unei securități sporite.
Țările membre ale Spațiului Schengen
În prezent, Spațiul Schengen include 26 de țări, dintre care 22 sunt membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria. De asemenea, 4 state din afacerea Uniunii Europene – Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein – sunt membre ale acestui spațiu. În plus, trei microstate europene – Monaco, San Marino și Vatican – mențin deschise frontierele pentru traficul de pasageri cu vecinii lor și sunt considerate membri de facto.
Totodată, există și excepții. Irlanda și Marea Britanie au ales să nu adere la Schengen, păstrând un spațiu comun de călătorie separat. La fel, Bulgaria, Croația, Cipru și România nu sunt încă membre, dar se așteaptă ca acestea să adere într-un viitor apropiat.
Ce înseamnă aderarea la Spațiul Schengen pentru România
Aderarea la Spațiul Schengen va aduce României numeroase beneficii. Cel mai evident dintre acestea va fi eliminarea timpurilor de așteptare în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria, în special în perioadele aglomerate, cum ar fi vacanțele de vară și sărbătorile de iarnă. Românii vor putea călători mai rapid și mai confortabil, fără a fi nevoiți să aștepte ore întregi la trecerea frontierei.
De asemenea, transportatorii vor scăpa de cozile interminabile și de procedurile birocratice care încetinesc acum circulația pe frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria. Astfel, trecerea frontierei se va face mult mai rapid, indiferent de ora din zi sau de perioada anului.
Un alt beneficiu important va fi eliminarea controalelor la frontierele aeriene pentru zborurile către și dinspre destinațiile Schengen, care se vor desfășura în aceleași condiții ca zborurile interne din România. Aceasta va reduce timpul pierdut la controlul de securitate și va îmbunătăți fluxul de pasageri.
În plus, comerțul va beneficia de pe urma aderării la Spațiul Schengen. Circulația mărfurilor va deveni mai rapidă și mai ieftină, reducându-se costurile logistice și administrative, iar costurile de transport vor scădea semnificativ datorită eliminării barierelor vamale și a controalelor la frontiere.
Așadar, aderarea României la Spațiul Schengen va aduce îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește mobilitatea cetățenilor, eficiența transportului, comerțul și colaborarea în domeniul securității.
