Ce este supraturismul și de ce a devenit o problemă în multe țări. Odată cu creșterea numărului de vizitatori din întreaga lume și atingerea nivelului pre-pandemic, problema turismului excesiv revine în multe țări.
Organizația Mondială a Turismului (OMT) a avertizat că anul 2024 ar putea reprezenta un an record pentru sosirile internaționale în întreaga lume, aducând cu sine amenințări grave pentru destinațiile turistice suprasolicitate.
Când localnicii din fermecătorul sat austriac de pe malul lacului Hallstatt au provocat o blocare a tunelului principal de acces, purtând pancarte prin care cereau vizitatorilor „să se gândească la copii”, au demonstrat ce se poate întâmpla când anumite destinații încep să se simtă invadate de turiști.
Hallstatt are doar 800 de locuitori, dar și-a deschis porțile pentru aproximativ 10.000 de vizitatori pe zi – o creștere a populației locale de peste 1.000%. Și este doar un exemplu al numărului tot mai mare de orașe în care rezidenții se simt sufocați de afluxul de turiști, scrie National Geographic.
Interdicții, amenzi, taxe, intervale de timp, campanii de descurajare a turismului
Termenul „supraturism” este relativ nou, fiind inventat cu peste un deceniu în urmă pentru a evidenția numărul în spirală de vizitatori care ajung în unele orașe.
Pe măsură ce numărul de turiști din întreaga lume revine la nivelurile pre-pandemice, dezbaterea despre ceea ce reprezintă, de fapt, „prea mulți” vizitatori continuă. În timp ce multe destinații, care se bazează pe veniturile aduse de turism, tânjesc după asta, o mână de orașe și site-uri importante impun interdicții, amenzi, taxe, intervale de timp și, în unele cazuri, chiar lansează campanii de descurajare, în încercarea de a reduce numărul turiştilor.
Ce este supraturismul
În esență, ”supraturismul” înseamnă prea mulți oameni într-un singur loc, la un moment dat. Deși nu există o cifră definitivă care să stipuleze numărul de vizitatori permis, un cumul de factori economici, sociali și de mediu determină dacă și cum crește numărul acestora.
Există efecte de anvergură, cum ar fi schimbările climatice. Recifele de corali, cum ar fi Marea Barieră de Corali și Maya Bay, Thailanda, sunt degradate din cauza vizitatorilor care fac snorkeling, scufundări, precum și de ambarcațiunile de turism.
Probleme mari pentru localnici
De asemenea, alte probleme îi afectează direct pe localnici. Chiriașii sunt evacuați de proprietari, în favoarea transformării proprietăților în case de vacanță, iar prețurile locuințelor cresc.
Pe măsură ce vizitatorii și proprietățile închiriate depășesc numărul rezidenților locali, comunitățile se risipesc. Prețurile din ce în ce mai mari, cozile, plajele aglomerate, nivelurile mari de zgomot, pagubele produse la siturile istorice și consecințele asupra naturii sunt motive pentru care supra-turismul poate avea un impact negativ.
În schimb, „subturismul” este un termen aplicat destinațiilor mai puțin frecventate, în special după pandemie.
Care este, de fapt, principala problemă cu supra-turismul
Supraaglomerarea este o problemă atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Poate strica experiența vizitării obiectivelor turistice de către cei obligați să stea la cozi lungi, care nu pot vizita muzee, galerii și site-uri fără o rezervare înainte. În plus, înseamnă costuri tot mai mari pentru produse de bază, cum ar fi mâncare, băutură și hoteluri.
Absența oricăror reglementări reale a determinat autoritățile din aceste orașe să încerce să stabilească o formă de control al mulțimilor, dar fără nicio soluție reală.
Justin Francis, co-fondator și CEO al Responsible Travel, un tour-operator care se concentrează pe călătorii mai durabile, explică: „Rețelele sociale au concentrat turismul în hotspot-uri și au exacerbat problema, iar numărul de turiști la nivel global crește, în timp ce destinațiile au o capacitate limitată. Până când localnicii nu vor fi consultați cu privire la ceea ce vor și ceea ce nu vor de la turism, vom asista la mai multe proteste.”
Un start-up francez care monitorizează impactul turismului asupra mediului prin utilizarea datelor satelitare, afirmă că 80% dintre călători vizitează doar 10% din destinațiile turistice ale lumii. Altfel spus, aglomerații mai mari în mai puține locuri. UNWTO prezice că până în 2030, numărul de turiști din întreaga lume, care a atins un vârf de 1,5 miliarde în 2019, va ajunge la 1,8 miliarde. Asta va duce, probabil, la o presiune mai mare asupra destinațiilor deja populare și la mai multe obiecții din partea localnicilor.
Protestele s-au multiplicat, restricțiile se aplică deja în unele orașe
Din cei 800 de locuitori din satul Hallstatt, inclus în Patrimoniul UNESCO, aproximativ 100 și-au manifestat nemulțumirea, cerând limitarea vizitatorilor zilnici și oprirea sosirilor cu sute de turiști.
Rezidenții din Veneția se luptă de câțiva ani pentru interzicerea navelor de croazieră. În 2021, navelor mari de croazieră de peste 25.000 de tone li s-a interzis să utilizeze canalul principal Giudecca, permițând să andocheze doar feriboturile mai mici de pasageri și navele de marfă.
În Franța, Marseille Provence Cruise Club a introdus un sistem de gestionare a fluxului pentru pasagerii liniilor de croazieră, eliminând aglomerația din jurul popularei biserici Notre-Dame-de-la-Garde.
Pașii care se fac
Taxele de oraș au devenit din ce în ce mai populare. Barcelona și-a mărit taxa pe noapte în aprilie 2023 și variază în funcție de tipul de cazare. Începând din 2024 Veneția vrea să perceapă călătorilor de o zi o taxă de 5 EUR.
La Amsterdam, în această vară, consiliul municipal a votat pentru interzicerea navelor de croazieră, în timp ce primarul orașului a condus o campanie de descurajare, cerând tinerilor britanici care plănuiau o „vacanță altfel” să stea departe de oraș. La Roma, prezența îndelungată a turiștilor în locuri populare ca Fontana di Trevi și Treptele Spaniole, a fost restricționată de autorități.