Ce face Gazprom pentru proiectul Nord Stream

Compania rusă negociază cu firma franceză de utilităţi Engie să se alăture consorţiului de construcţie a gazoductului.

Gazprom încearcă să convingă compania franceză de utilităţi Engie (prezentă şi în România) să se alăture grupului de firme care vor să extindă capacitatea de transport a gazoductului Nord Stream, ce face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, prin construirea celei de a treia şi a patra linii, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Reprezentanţii Engie (fostul GDF Suez) nu au comentat informaţia.

Atragerea Engie în proiect vine după ce, săptămâna trecută, compania germană BASF a anunţat semnarea unui memorandum de înţelegere pentru a se alătura grupului de companii care vor să extindă capacitatea de transport a Nord Stream. "Gazprom şi Engie sunt în negocieri, dar încă nu s-a luat o decizie. Problema cheie o reprezintă condiţiile în care Engie s-ar putea alătura proiectului", susţin sursele.

În iunie, Gazprom a anunţat că a ajuns la un acord cu unii dintre principalii săi clienţi europeni, grupul anglo-olandez Shell, compania germană E.ON şi firma austriacă OMV (proprietarul Petrom) pentru a extinde capacitatea de transport a Nord Stream. Capacitatea noilor conducte va fi de 55 de miliarde de metri cubi pe an, susţine Gazprom. Acesta ar fi al doilea mare proiect de gazoduct destinat să creeze o rută directă pentru aprovizionarea cu gaze naturale ruseşti a Europei Occidentale. În 2011, Gazprom şi partenerii săi occidentali au inaugurat prima fază a proiectului Nord Stream. Prin construirea a două noi linii, cea de-a treia şi a patra, capacitatea de transport a gazoductului Nord Stream s-ar dubla.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergey Kupriyanov, a precizat că Gazprom va fi proprietarul a 51% din acţiunile fazelor 3 şi 4 ale proiectului North Stream. Lansat în 2011, Nord Stream este compus din două conducte care fac legătura între Vyborg (Rusia) şi Greifswald (Germania) via Marea Baltică, ocolind astfel ţările de tranzit din Europa de Est.

Sursa: AGERPRES