Pe lângă valoarea de semnal pe care o include, recenta decizie a băncii centrale de a diminua dobânda de politică monetară are menirea de a lăsa mai mulţi bani în piaţă pentru stat.
Banca Naţională a României a început noul an cu o decizie care vine să confirme intenţiile sale de a impulsiona reducerea dobânzilor la credite. Pentru a şasea oară consecutiv, Consiliul de Administraţie a hotărât să reducă dobânda de politică monetară, de această dată cu 0,5%, până la 7,5%. Teoretic, această decizie este, după cum apreciază şi consilierul guvernatorului, Adrian Vasilescu, un semnal dat băncilor pentru ieftinirea creditelor acordate companiilor şi populaţiei. În realitate însă, experienţa precedentelor diminuări de dobândă arată că unicul beneficiar va fi statul român, care, mai ales în condiţiile în care banii de la FMI întârzie să vină, va apela la băncile locale pentru a finanţa deficitele bugetului.
Această evoluţie a fost evidentă pe parcursul anului 2009, atunci când soldul creditului acordat populaţiei şi companiilor a crescut cu doar 2,9% comparativ cu anul precedent (dar a scăzut dacă excludem deprecierea monedei naţionale), în timp ce împrumuturile guvernamentale au urcat cu nu mai puţin de 261% în perioada noiembrie 2008-noiembrie 2009. În acelaşi timp, Banca Naţională neglijează de dragul Guvernului şi principalul său obiectiv, adică stabilitatea preţurilor, care ar putea fi afectată indirect prin reduceri consecutive ale dobânzilor. În 2009, BNR a scăzut dobânda-cheie de cinci ori, de la 10,25% la 8%, şi a coborât nivelul rezervelor minime obligatorii solicitate băncilor comerciale la 15% din pasivele în lei şi 25% din cele în valută. Ultima decizie privind scăderea rezervelor minime obligatorii a fost luată în cadrul unei şedinţe-supriză a BNR, de la mijlocul lunii noiembrie 2009, când Consiliul de Administraţie a decis reducerea acestora de la 30% la 25% pentru pasivele băncilor în valută, ca urmare a amânării tranşei a treia din împrumutul extern al României de la FMI.
Bani doar pentru guvern
Mai toţi analiştii văd decizia Băncii Naţionale ca un semnal de revenire la normal, un semnal de încredere dat pieţelor. Majoritatea sunt însă de acord că efectele asupra creditului neguvernamental vor fi aproape nule. „Mesajul transmis prin decizia băncii centrale este unul optimist. BNR este încrezătoare că vom reintra în linie cu prevederile acordului cu FMI şi Comisia Europeană, semn că marea parte a incertitudinilor s-a risipit. În plus, BNR nu vede presiuni de depreciere pe curs“, comentează Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Deşi este de acord cu faptul că banca centrală dă un semnal de stabilitate, economistul-şef al ING, Nicolae Alexandru Chidesciuc nu crede în eficienţa reducerii cu 0,5% a dobânzii de politică monetară. „Relevanţa măsurii este scăzută în condiţiile în care mişcările ratei dobânzii BNR nu se transmit şi pe piaţa monetară şi mai departe, la cei care au credite. În acest sens, este o strategie de protejare a cursului de schimb. Ceea ce contează cel mai mult este modul în care se implementează efectiv politica monetară. În alte ţări din regiune, dobânzile din piaţă sunt foarte apropiate de cea de politică monetară, la diferenţă de cel mult 0,1 puncte procentuale“, a spus Chidesciuc, citat de NewsIn.
Explicaţiile pentru diferenţialul mare între dobânzile din piaţă şi dobânda-cheie (aproximativ 1,5%) le dă chiar Banca Naţională: „creditul acordat sectorului public şi-a păstrat dinamica anuală înaltă, nevoile substanţiale de finanţare a deficitului bugetar din ultima parte a anului 2009 contribuind la menţinerea ecartului între ratele dobânzilor interbancare şi rata dobânzii de politică monetară“. Cu toate acestea, recenta decizie va fi urmată, cel mai probabil, şi de altele de aceeaşi natură. „BNR va reduce, probabil, dobânda de politică monetară cu încă un punct până la finele anului 2010, la 6,5%“, arată o estimare Unicredit, citată de Bloomberg. De aceeaşi părere sunt şi analiştii băncilor locale, care cred că dobânda de politică monetară se va situa sub 7% până la finele anului, BNR urmând să opereze modificări de câte un sfert de punct procentual.
Totul pentru buget
În comunicatul care explică decizia luată, Consiliul de Administraţie al BNR recunoaşte practic faptul că inflaţia trece pe un plan secund în comparaţie cu intenţia de a sprijini revenirea economiei, însă, în acelaşi comunicat, precizează clar faptul că soldul împrumuturilor acordate populaţiei şi companiilor a continuat să scadă. „Analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici relevă stagnarea temporară a procesului de dezinflaţie“, arată comunicatul BNR.
De altfel, Banca Naţională va rata, cel mai probabil, obiectivul de inflaţie şi anul acesta în condiţiile în care, la nivelul lunii noiembrie, creşterea preţurilor era de 4,65%, peste limita superioară a intervalului fixat de BNR, adică între 2,5% şi 4,5%, cu ţintă anuală de 3,5%. Cum în luna decembrie inflaţia se anunţă a fi chiar mai mare decât în noiembrie, ţinta de inflaţie a BNR are toate şansele să fie ratată pentru a cincea oară.
Relevanţa măsurii este scăzută, în condiţiile în care mişcările nu se transmit şi la cei cu credite.
Nicolae Alexandru Chidesciuc, economist-şef, ING Bank
Se remarcă o continuare a dinamicii anuale negative în termeni reali a creditului acordat sectorului privat.
Comunicat CA al BNR
14 miliarde de euro este suma aproximativă pe care a împrumutat-o de la bănci Ministerul Finanţelor Publice în perioada noiembrie 2008 – noiembrie 2009
