Potrivit unei decizii a BCE cea mai mare bancnotă euro va putea fi folosită până în 2018, când va fi retrasă din circulaţie. Oficialii europeni au motivat această decizie prin încercarea de reducere a activităţilor ilicite în care se utilizează această bancnotă.
Profesorul de economie, Dan Armeanu ne-a declarat că retragerea bancnotei de 500 de euro are un impact nesemnificativ asupra pieței românești deoarece cea mai mare parte a plăților se face în moneda locală iar plățile în euro de mari dimensiuni se fac prin instrumente bancare. “Motivul principal al retragerii acestei bancnote consta în faptul că era folosită în special în operațiunile ilicite facilitând desfășurarea acestora. Ţinând cont de acest aspect atât la nivel european cât şi la nivel local prin renunțarea la utilizarea acestei bancnote se poate diminua nivelul corupției, al evaziunii fiscale şi al economiei subterane. Cu toate acestea, operațiunile ilicite vor continua să existe dar nivelul la care se vor realiza poate să fie mai redus ținând cont ca următoarea bancnota ca mărime monetară este cea de 200 de euro”, ne-a explicat Armeanu.
Potrivit acestuia, bancnota de 500 de euro era foarte mult utilizată şi în procesul de tezaurizare şi economisire sub formă de cash, iar renunțarea la aceasta poate avea ca efect bancarizarea sumelor respective. “Operaţiunile de plăţi în numerar vor fi foarte puţin afectate întrucât cele de mari valori sunt foarte rare iar cele de valoare medie sau mică se pot realiza cu ușurintă prin celelalte bancnote aflate în circulație, mai ales în condițiile în care există bancnotele de 200 şi de 100 de euro”, ne-a mai declarat Dan Armeanu.
Cristian Păun: „Falsificarea unei astfel de bancnote este mai probabilă și ea este ținta unor falsificări”
Profesorul universitar de la Academia de Studii Economice, Cristian Păun, ne-a precizat că retragerea bancnotelor de valori mari este motivată, de regulă, de existența unor probleme în securitatea utilizării acestora. “Falsificarea unei astfel de bancnote este mai probabilă și ea este ținta unor falsificări, faţă de bancnotele de valoare mai mică. În plus, retragerea poate fi motivată și de gradul de utilizare (cât de cerută și folosită este această bancnotă în relațiile economice). Mai putem vorbi și de o decizie apărută în contextul în care plățile electronice (fără utilizarea numerarului) s-au extins destul de mult la nivel european. Retragerea bancnotelor din circulație se face fără cost pentru deținători pentru că bancnotele (numerarul) sunt instrumente cu care se operează la valoarea nominală (înscrisă pe bancnotă), spre deosebire de titlurile de credit (unde valoarea nominală poate să difere semnificativ de valoarea de piață a titlului)”, ne-a mai declarat Cristian Păun.
Acesta a subliniat că, într-o primă fază, băncile comerciale vor juca rol fundamental în a strânge (centraliza) toate aceste bancnote care circulă în sistemul monetar european și în afara sa. “Există un cost (taxa de senioraj) care apare la tipărirea de bancnote noi de valori mai mici (100 Euro de exemplu) care să compenseze retragerea celor de 500 de Euro (admițând că masa monetară ar rămâne aceeași). Acest cost este tradus prin efectul inflaționist (preluat de toți deținătorii de monedă) pe care l-ar avea cantitatea suplimentară indusă în sistem care acoperă taxele de emisiune monetară (seniorajul). În celelalte țări (non-Euro sau din afara UE) nu putem vorbi de un efect direct. Pur și simplu dispar niște bani care sunt înlocuiți de alți bani de valoare mai mică (în loc de o bancnotă de 500 Euro vor fi tipărite 5 bancnote de 100 Euro). Putem admite că efortul de a tipări 5 bancnote în loc de una are un cost mai mare și că seniorajul ar fi ușor mai mare dar cum vorbim de bani fiat (de plastic) care au un cost infim aceste calcule economice nu se justifică (valorile sunt prea mici)”, a mai explicat profesorul universitar de la ASE.
„Bancnota de 500 de euro este un mijloc de tezaurizare”
Jurnalistul economic Constantin Rudnițchi vede bancnota de 500 de euro, ca pe o „cenușăreasă în buzunarelor românilor aflați Occident”. „Piața din România nu este afectată semnificativ de această decizie. În principiu, o bancnotă se poate schimba la orice casă se schimb sau la orice bancă în orice moment. Bancnota de 500 de euro este un mijloc de tezaurizare. În condițiile în care băncile oferă dobânzi mici, bancnota de 500 de euro se păstrează foarte bine sub saltea. Germanii asimilează bancnota de 500 euro cu vechile mărci”, ne-a declarat Constantin Rudnițchi. Potrivit acestuia. Bancnota de 500 de euro este considerată un fel de dușman al fiscului”. „Este un bun intrument pentru evazioniști, acesta ar fi unul dintre motivele pentru care s-a decis retragerea acestei bancnote. Este un mijloc mai mult sau mai puțin legal de a păstra banii la saltea. În Occident este un sistem absurd, eu am așteptat aproape două ore să schimb o bancnotă de 500 de euro”, ne-a precizat Constantin Rudnițchi.
Aproape 30% din cele peste 1.000 de miliarde de euro aflate în circulaţie anul trecut erau păstrate în bancnote de 500 de euro, potrivit datelor BCE. Aceasta este una dintre cele mai valoroase bancnote aflate în circulaţie la nivel mondial, având o valoare de aproape cinci ori mai mare decât cea mai mare bancnotă americană în circulaţie, cea de 100 de dolari. Bancnotele de 500 de euro vor rămâne în circulaţie timp de mai mulţi ani, putând fi utilizate în continuare la plată şi de asemenea vor putea fi răscumpărate la ghişeele băncilor centrale după ce nu vor mai fi tipărite.
