Tactica sa,  implementarea de noi tarife și amenințarea cu altele în efortul de a intimida sau de a câștiga o pârghie în alte dispute, reprezintă o schimbare radicală într-o economie globală, în care majoritatea actorilor importanți a cooperat pentru a reduce barierele comerciale, scrie Bloomberg într-o analiză.

Toate privirile sunt ațintite pe ziua de 2 aprilie, când președintele ar urma să anunțe o nouă rundă de taxe pe care le numește „the big one”. Dacă toate amenințările tarifare se pun în practică, ar reprezenta cea mai semnificativă schimbare protecționistă din mai bine de un secol și ar împinge cea mai mare economie a lumii pe un teritoriu neexplorat, scrie publicația americană.

Ce decizii a luat Trump

O taxă de 10% pentru toate mărfurile chinezești importate în SUA a fost introdusă la începutul lunii februarie, apoi a fost dublată la 20% o lună mai târziu.

O taxă generală de 25% pentru majoritatea importurilor din Canada și Mexic a intrat în vigoare la începutul lunii martie. O serie de scutiri au fost anunțate două zile mai târziu. Trump s-a referit la asta ca fiind o întârziere de o lună

Un tarif de 25% la importurile de oțel și aluminiu din SUA a fost impus pe 12 martie.

O taxă de 25% pe importurile auto din SUA a fost anunțată pe 26 martie. Planul este de a impozita vehiculele complet asamblate începând cu 3 aprilie și de a extinde domeniul de aplicare până pe 3 mai pentru a include piese de automobile majore.

Ce tarife ar putea urma

Trump a menționat semiconductorii, produsele farmaceutice, alimentele și cuprul drept alte bunuri care ar putea fi supuse unor noi taxe de import. El a amenințat că va impune taxe mai mari pentru tot ce sosește din Uniunea Europeană, formată din 27 de țări.

În plus, subliniază Bloomberg, spus că va impune așa-numitele tarife reciproce personalizate pentru fiecare națiune comercială pentru a compensa orice dezavantaj pentru companiile americane. Aceste tarife ar putea înlocui unele dintre tarifele impuse de când Trump a revenit în funcție, deși nu este clar.

Ce încearcă să obțină Trump cu tarifele comerciale

În timpul audierii de confirmare ca secretar al Trezoreriei, la începutul lunii ianuarie, Scott Bessent a oferit o imagine a celor trei moduri în care Trump ar folosi tarifele: pentru a remedia practicile comerciale neloiale, despre care a spus că ar revitaliza industria americană; să crească veniturile la bugetul federal, ceea ce ar fi important pentru a ajuta planurile lui Trump de a extinde reducerile de taxe; și să le folosească drept pârghie de negociere cu puterile străine, în locul sancțiunilor, despre care Trump spune că au fost suprautilizate.

Stimularea producției americane

Trump a vorbit despre utilizarea tarifelor pentru a revitaliza producția și a împiedica SUA să fie „jefuită” de alte țări din cauza dezechilibrelor comerciale. El a propus ideea folosirii unei combinații de tarife și stimulente, cum ar fi aprobarea rapidă a permiselor, pentru a atrage firmele să-și construiască instalațiile în SUA.

„Vom aduce companiile înapoi”, a spus el în timpul unui interviu la Bloomberg. ”Vom reduce și mai mult taxele pentru companiile care vor produce în SUA. Vom proteja acele companii cu tarife puternice”.

Donald Trump a impus mai multe runde de tarife asupra mărfurilor chinezești în timpul primului său mandat și a spus că abia a început să le folosească pentru a reface economia SUA, atunci când a izbucnit pandemia de Covid-19 a și i-a sabotat planurile.

Creșterea veniturilor

Veniturile obținute in urma tarifelor ar putea ajuta la reducerile de taxe promise de Trump. El vrea să extindă reducerea impozitelor pe venit care au fost aprobate în 2017 în timpul primului mandat și dintre care multe urmează să expire la sfârșitul lui 2025. A înaintat chiar propuneri de extindere a acestor reduceri de impozite – de exemplu, prin scutirea de impozitare a bacșișurilor lucrătorilor și a veniturilor din asigurările sociale. De asemenea, vrea să reducă cota impozitului pe profit la 15%, de la 21%.

Se preconizează că aceste măsuri fiscale vor duce la o pierdere a veniturilor guvernamentale de aproximativ 4,6 trilioane de dolari în 10 ani. „Tarifele pot compensa asta”, a declarat Peter Navarro, consilier comercial al lui Trump, pentru CNBC „Președintele Trump vrea să treacă dintr-o lume a impozitelor pe venit și a nenumăraților agenți ai Fiscului într-o lume în care tarifele, ca în epoca președintelui William McKinley, compensau scăderea impozitelor pe venit”, a spus Navarro.

Mânuirea unui instrument diplomatic

În timpul audierii sale de confirmare în ca secretar al Comerțului, Howard Lutnick a descris planul tarifar ca un mijloc de a recâștiga respectul lumii, spunând senatorilor că și aliații și adversarii Americii „profită de noi, sunt lipsiți de respect și aș dori să văd că asta se sfârșește”. Lutnick a declarat că discuțiile bilaterale cu India, de exemplu, vor aborda nu doar tarifele Indiei, ci și chestiuni spinoase pentru SUA, cum ar fi achiziționarea de arme rusești de către națiunea sud-asiatică și implicarea sa într-o încercare de detronare a dolarului de către BRICS.

Trump ar fi devenit sceptic cu privire la sancțiuni, deoarece acestea fac ca alte țări să renunțe la dolar, iar tarifele sunt o modalitate de a câștiga influență în timpul negocierilor.

Ordinele tarifare ale lui Trump pentru importurile din Canada, Mexic și China – cei trei mari parteneri comerciali ai SUA, care împreună au reprezentat aproximativ 40% din totalul comerțului de mărfuri anul trecut – sunt menite să abordeze ceea ce el numește o „amenințare la adresa siguranței și securității americanilor, inclusiv criza de sănătate publică a deceselor din cauza utilizării fentanilului”.

Decizia de a amâna de două ori tarifele pentru unele importuri din Mexic și Canada a venit după ce guvernele celor două state au convenit să-și intensifice eforturile pentru a aborda migrația ilegală și traficul de droguri la granița cu SUA, iar Trump a fost mulțumit că se înregistrează progrese.

Cât de radicale sunt noile tarife ale lui Trump

Tarifele pe care Trump le-a anunțat în al doilea mandat sunt mult mai semnificative decât cele introduse în timpul primului mandat.

Laboratorul de buget al Universității Yale a analizat efectul tarifului de 20% asupra tuturor importurilor chineze care au intrat în vigoare la 4 martie plus taxele generale de 25% asupra mărfurilor din Canada și Mexic care au fost parțial amânate pe 6 martie.

A concluzionat că numai aceste majorări, printre multele pe care Trump le-a anunțat, ar crește rata medie efectivă a tarifelor SUA cu șapte puncte procentuale, ajungând la 10%, cel mai mare nivel din 1943.

Cine plătește tarifele

Tarifele sunt plătite de importator sau de un intermediar care acționează în numele importatorului, deși costurile sunt de obicei transferate. Trump susține că, în cele din urmă, exportatorul este cel care ajunge să suporte efectiv costul unui tarif. Studiile au arătat că povara este mai difuză.

Compania străină care produce produsul poate decide să-și scadă prețurile sau poate investi în construirea unei fabrici în altă parte pentru a evita tarifele. Alternativ, importatorul – de exemplu Walmart Inc. și Target Corp., doi dintre cei mai mari importatori din SUA – ar putea crește prețul articolului pentru a-și proteja marja de profit, astfel consumatorul suportând indirect costul tarifului.