Guvernul îşi începe mandatul cu ţinte şi promisiuni ce amintesc de campania electorală, însă puţine ministere au concretizate strategii şi politici clare în domeniu. În lipsa unui buget aprobat, majoritatea proiectelor luate în discuţie nu au un termen de finalizare şi există şanse să rămånă multă vreme pe hårtie.
Transporturi: autostrăzi
1.000 DE KM DE AUTOSTRĂZI Ministrul Radu Berceanu nu şi-a făcut, încă, o imagine clară asupra situaţiei din instituţia pe care o conduce, dar urmează să definitiveze, în cåteva zile, o analiză detaliată care s-ar putea finaliza cu măsuri încă şi mai spectaculoase decåt demiterea în bloc a 24 de directori chiar în ziua instalării. Se ştie că în prim-plan se află, în acest moment, infrastructura rutieră. Demnitarul doreşte încheierea unui aşa-numit „Pact pentru autostrăzi“, care să ducă, pånă la sfårşitul mandatului, la construcţia a aproape 1.000 de kilometri de şosele rapide. De asemenea, el doreşte să înlocuiască proiectele de drumuri expres concepute de predecesorul său cu unele pentru autostrăzi. „Costurile sunt mari, aproape cåt la o autostradă, iar timpul de execuţie este la fel sau mai mare“, şi-a motivat el dorinţa de modificare.
SPARGEREA CNADNR Printre măsurile prioritare se numără şi divizarea Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) în două entităţi. Nemulţumit de ritmul în care lucrează Bechtel, Radu Berceanu doreşte, de asemenea, ca gigantul american să construiască doar sectorul cuprins între Tårgu-Mureş şi graniţa maghiară, restul tronsoanelor urmånd să fie scoase la licitaţie. Pånă la 1 martie, ministrul transporturilor are în vedere modificarea legislaţiei din domeniul licitaţiilor şi contestaţiilor, astfel încåt să se scurteze timpul dedicat alocării unor lucrări. Deschiderea primilor 54 km din Autostrada Transilvania (Cåmpia Turzii-Gilău), înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni şi Băneasa) şi Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara şi Arad) se află, de asemenea, pe lista de priorităţi.
ANALIZA SITUAŢIEI DIN MINISTER
„PACTUL PENTRU AUTOSTRĂZI“
DIVIZAREA CNADNR
SCURTAREA AUTOSTRĂZII BECHTEL
SCHIMBAREA LEGISLAŢIEI PRIVIND LICITAŢIILE
Dezvoltare regională: fără birocraţie
SCURTAREA TERMENELOR Ţinånd cont de obstacolele întåmpinate în implementarea Programului Operaţional Regional, cum ar fi capacitatea administrativă limitată a autorităţilor publice locale de identificare şi pregătire a proiectelor, perioadele lungi de evaluare sau necorelarea iniţiativelor legislative care au condus la modificări ale ghidului solicitantului, ministerul are în vedere scurtarea termenelor de evaluare ale proiectelor, acordarea unui sprijin mult mai consistent beneficiarilor, prin finanţarea documentaţiilor tehnico-economice ale investiţiilor propuse, precum şi realizarea unei coordonări eficiente cu instituţiile implicate în implementarea politicii de coeziune.
FONDURI SUPLIMENTATE În ceea ce priveşte domeniul lucrărilor publice şi locuinţelor, obiectivele principale vizează mărirea fondului locativ, creşterea calităţii locuirii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii atåt în mediul rural, cåt şi în cel urban, prin dezvoltarea infrastructurii de bază. Una din primele măsuri pe care le va lua ministrul de resort va fi restructurarea întregului portofoliu de programe şi consolidarea programelor viabile pe două direcţii: infrastructura de interes local şi regional şi locuinţele. O altă iniţiativă este dublarea fondurilor pentru programul de reabilitare termică, la 100 de milioane de lei. Ministerul doreşte creşterea cotei contribuţiei guvernamentale pentru reabilitarea termică de la 37%, cåt este în prezent, la 50%. Prin această majorare, contribuţia proprietarilor se va reduce semnificativ, ceea ce ar face întregul program de reabilitare mult mai accesibil.
Absorbţia fondurilor europene
Mărirea fondului locativ
Îmbunătăţirea infrastructurii
Reabilitarea termică a clădirilor
Finanţe: austeritate pe toată linia
PLAFONAREA SALARIILOR Reducerea cheltuielilor bugetare prin măsuri care să limiteze cheltuielile de funcţionare a administraţiei publice este una dintre priorităţile Ministerului Finanţelor. În acest sens, au fost emise mai multe ordonanţe, cum ar fi cea prin care se blochează ocuparea posturilor vacante din instituţiile publice pånă la 31 decembrie 2009 şi cea prin care se stabilesc plafoane la remunerarea conducătorilor şi adjuncţilor conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice. Prin aceste măsuri se urmăreşte asigurarea cu prioritate, prin Legea bugetului de stat pe 2009, a sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiţii realizate din fonduri europene nerambursabile, precum şi a cofinanţării programelor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În primă fază, se va crea un fond de rezervă pentru cofinanţarea proiectelor, care, apoi, se va restitui.
MĂSURI DE POLITICĂ MONETARĂ Pentru relansarea creditului neguvernamental, vor fi luate măsuri de politică monetară în vederea evitării stagnării creditelor acordate populaţiei şi agenţilor economici.
COTA UNICĂ Pentru atragerea investiţiilor străine este mai importantă menţinerea cotei unice, astfel încåt să se asigure un mediu predictibil şi stabil deoarece, de regulă, investitorul îşi face planuri pe termen mediu şi lung.
CAPITALIZAREA BĂNCILOR DE STAT Creşterea exporturilor şi asigurarea finanţării sectorului IMM se vor asigura prin măsuri vizånd capitalizarea Eximbank, majorarea capitalului CEC Bank şi capitalizarea Fondului naţional de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Dacă Romånia nu va realiza un ritm înalt de creştere a exporturilor, va avea o balanţă de plăţi deficitară.
Reducerea cheltuielilor bugetare
Relansarea procesului de creditare
Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor UE
Menţinerea cotei unice
Creşterea exporturilor
Economie: energie sigură
SECURITATEA ENERGETICĂ Domeniul energetic a devenit una dintre cele mai importante priorităţi ale cabinetului Boc, mai ales în contextul problemelor legate de alimentarea cu gaze. De altfel, unul dintre obiectivele principale ale guvernului este „asigurarea securităţii energetice a ţării“. Ministrul economiei, Adriean Videanu, spune că, pentru a atinge acest deziderat, trebuie, printre altele, înfiinţată o companie energetică naţională, dar în subordinea instituţiei sale, nu a AVAS. De asemenea, el crede că Romånia trebuie să profite de o „oportunitate deschisă“ privind gazul natural lichefiat şi de proiectul gazoductului Nabucco, dar şi să acorde un rol mai important energiilor regenerabile. „Au existat tentative de privatizare a complexurilor energetice. Tot ce este resursă energetică trebuie, însă, să rămånă la stat“, arată demnitarul.
ACCIZE Videanu a mai dezvăluit că se discută posibilitatea renunţării la accize pentru biocarburanţi şi că doreşte desecretizarea contractelor dintre Nuclearelectrica şi Hidroelectrica şi o serie de furnizori privaţi.
COMPANIE ENERGETICĂ NAŢIONALĂ LA M.E.
RESURSELE ENERGETICE RĂMÅN LA STAT
DESECRETIZAREA CONTRACTELOR
CREŞTEREA SECURITĂŢII ENERGETICE
Agricultură: recoltă de fonduri UE
CREDITE PENTRU FERMIERI Deoarece agricultura beneficiază de fonduri europene de peste opt miliarde de euro, în perioada 2007-2013, Ministerul Agriculturii şi-a propus să îmbunătăţească gradul de absorbţie. În acest sens, pentru a debloca creditele necesare cofinanţării, în prezent băncile acordånd destul de greu aceste împrumuturi, ministerul va garanta creditele din fondul de garantare pe care îl are la dispoziţie. „Intenţionăm să încheiem un acord cu două bănci de stat: CEC şi Eximbank, care ne pot susţine să stimulăm accesarea fondurilor europene. Suntem deschişi la astfel de discuţii cu orice bancă care se arată interesată“, ne-a declarat ministrul Ilie Sårbu. De asemenea, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin care subvenţiile de la bugetul UE ajung la fermieri, reprezintă prioritatea zero.
PROCEDURI SIMPLIFICATE Şi tot prioritar este şi programul de împădurire, pe care îl va desfăşura Regia Naţională a Pădurilor. Se va începe cu o inventariere a pepinierelor din întreaga ţară, urmånd să fie promovată o ordonanţă de urgenţă care va simplifica procedurile de expropriere, în interes naţional, a terenurilor abandonate şi care urmează să fie împădurite. „Săptămåna viitoare, vom finaliza programul naţional de irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, astfel încåt seceta şi inundaţiile să nu ne mai prindă pe picior greşit“, a mai spus Sårbu.
DEBLOCAREA FONDURILOR În ceea ce priveşte deblocarea fondurilor SAPARD, ministerul îşi va intensifica eforturile pentru a răspunde cerinţelor Bruxelles-ului. Comisia Europeană a anunţat, în iulie anul trecut, sistarea plăţilor pentru programul SAPARD, aproximativ 200 de milioane de euro, din cauza unor deficienţe ale sistemului de management.
Absorbţia fondurilor europene
Împădurire
Program naţional de irigaţii
Deblocarea fondurilor SAPARD
Comunicaţii: Internet
ADMINSTRAŢIE ONLINE „Transformarea Minsterului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale nu reprezintă o simplă schimbare de denumire, ci o schimbare profundă de viziune“, spune ministrul Gabriel Sandu. El vizează, printre altele, realizarea unei platforme informaţionale naţionale intitulate „e-romania“, avånd ca părţi componente „e-guvernare“, „e-administratie“, „e-taxe“, „e-justitie“, „e-sanatate“, „e-turism“, „e-educatie“, „e-cultura“ şi „e-urgenta“, care vor oferi cetăţenilor posibilitatea de a accesa direct serviciile publice informatizate.
INTERNET LA SATE Sandu afirmă că în fruntea listei de măsuri urgente sunt şi creşterea ratei de implementare a serviciilor de internet şi extinderea numărului de localităţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandă largă. Ministrul arată că, de exemplu, 92% din localităţile din Vaslui nu au nici un furnizor de astfel de servicii, iar în Alba proporţia este de 87%. El a mai precizat că MCSI are ca prioritate absorbţia cåt mai rapidă şi mai eficientă a fondurilor comunitare, precum şi identificarea soluţiilor la problemele cu care se confruntă companii precum Poşta Romånă şi SNRR.
ABSORBŢIA RAPIDĂ ŞI EFICIENTĂ A FONDURILOR UE
ATENŢIE SPORITĂ ACORDATĂPOŞTEI ROMÂNE
CREŞTEREA RATEI DE PENETRARE A INTERNETULUI
EXTINDEREA ACCESULUI LA INTERNET BROADBAND
E-ROMANIA – CEL MAI MARE PORTAL INTERACTIV
Muncă: bani pentru pensii
DEFICITUL BUGETULUI DE PENSII Principalul obiectiv al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va fi, în 2009, menţinerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut. „Una dintre marile provocări la care va trebui să fac faţă va fi legată de deficitul bugetului de pensii. Nu am dubii că va fi nevoie de transferuri importante de la bugetul de stat, dar sper să le menţinem în termeni rezonabili“, a explicat ministrul Marian Sårbu.
ŞOMAJ O altă provocare importantă este piaţa muncii, care ar putea fi afectată de criza economică. „Piaţa muncii va avea nevoie de flexibilitate, dar şi de măsuri specifice“, a spus Sårbu. Şi domeniul ajutoarelor sociale se află în atenţia demnitarului. „Pånă acum, romånii care lucrau în străinătate au transferat în ţară sume importante de bani, ceea ce a diminuat intervenţia statului prin asistenţă socială. Anii următori ar putea să nu mai fie aşa fericiţi“, a precizat el.
VENITUL MINIM GARANTAT Marian Sårbu a mai arătat că intenţionează să redeschidă discuţiile cu partenerii sociali în luna ianuarie. El este de părere că statul ar trebui să se retragă din Consiliul Economic şi Social. Printre obiectivele pe termen scurt se numără şi schimbarea organigramei ministerului ori verificarea modului în care venitul minim garantat mai are eficacitate socială şi dacă acesta „ţinteşte într-adevăr către familiile cu nevoi“. În ceea ce priveşte deciziile deja luate, pot fi enumerate plafonarea indemnizaţiei pentru mame sau amånarea introducerii pensiei minime.
MENŢINEREA PUNCTULUI DE PENSIE LA 45% DIN SALARIU
MENŢINEREA FLEXIBILITĂŢII PIEŢEI MUNCII
NEGOCIERI CU PARTENERII SOCIALI
MODIFICAREA ORGANIGRAMEI
IMM-uri: competitivitate
SIMPLIFICARE Ministerul a depus deja un proiect pentru finanţarea, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, a elaborării acestei strategii integrate pentru domeniul IMM-urilor. Pentru stimularea accesării fondurilor europene se lucrează la modificarea ghidurilor solicitantului, astfel încåt, la următoarele apeluri de proiecte, acestea să vină în ajutorul IMM-urilor cu prevederi mai simple şi cu birocraţie redusă. Tot pentru o mai bună absorbţie a fondurilor nerambursabile, ministerul şi-a propus ca, într-o perioadă cåt mai scurtă să încheie evaluarea proiectelor depuse şi să încheie contractele cu beneficiarii. Pånă în prezent, ministerul a aprobat 181 de proiecte (163 la operaţiunea de investiţii mici şi 28 la operaţiunea de consultanţă), care aşteaptă avizul Autorităţii de Management pentru semnarea contractelor.
COFINANŢARE Tot pentru a sprijini IMM-urile este conturată o serie de programe finanţate din bugetul de stat, programe a căror finanţare este ceva mai redusă, la nivel de proiect, dar reprezintă un sprijin de care firmele au cu adevărat nevoie, timpii de acordare a sumelor fiind mai scurţi, în condiţiile în care lanţul aprobărilor este şi el mai redus. Este vorba de următoarele programe de finanţare:
• Programul naţional multianual pe perioada 2002-2011 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, cu un buget de 4.000.000 de lei
• Program pentru sprijinirea transferului afacerilor, cu un buget propus de 500.000 de lei
• Programul naţional multianual pe perioada 2005-2011 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în råndul femeilor manager din sectorul IMM, cu un buget de 500.000 de lei
• Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în råndul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START, cu un buget propus de 29.000.000 de lei
• Program de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, cu un buget de 23.000.000 de lei
• Program pentru sprijinirea dezvoltării IMM prin acordarea de fonduri pentru investiţiile realizate din profit, în limita impozitului pe profit, cu un buget propus de opt milioane de lei.
Stimularea dezvoltării pieţei de capital
Strategii de susţinere a IMM-urilor pe pieţele externe
Accelerarea reformelor şi diminuarea birocraţiei
Susţinerea IMM-urilor să devină competitive
Promovarea unui mediu concurenţial corect
CE SPUNE MEDIUL DE AFACERI
DRAGOŞ PÎSLARU, GEA STRATEGY & CONSULTING
„Cånd am văzut, la început, în programul de guvernare, prognoza macroeconomică, m-am îngrozit şi am sperat că totul este din cauză că cei care l-au elaborat nu au avut acces la cifrele reale. Ulterior, au avut loc rectificări, ceea ce a demonstrat, că, totuşi, noii guvernanţi nu sunt de pe altă planetă, ceea ce e un lucru bun“, consideră unul dintre cei mai importanţi membri ai Grupului pentru Economie Aplicată (GEA) şi manager general al companiei de consultanţă GEA Strategy & Consulting, Dragoş Pîslaru. În ceea ce priveşte primele măsuri ale ministerelor-cheie din cabinetul Boc, acesta spune că, în mare, este de acord cu ideile promovate pånă acum, menite a degreva bugetul de stat de o serie de cheltuieli. „Totuşi, sunt måhnit de modul în care sunt puse în aplicare respectivele iniţiative – se lucrează din nou pe genunchi, fără o dezbatere publică anterioară, fără respectarea regulilor procedurale stabilite prin HG nr. 1.226/2007 şi nr. 1.361/2006, care spun că, atunci cånd un act legislativ are impact asupra bugetului, trebuie însoţit de o analiză de impact“, explică Pîslaru. El spune că, dacă s-ar aplica legislaţia, decizii precum cea a interzicerii cumulării pensiei şi salariului de la stat ar fi anulate.
CRISTIAN PÂRVAN, SECRETAR GENERAL, AOAR
„Măsurile importante se cam lasă aşteptate. Sperăm ca, de săptămåna aceasta începånd, să fie discutat serios bugetul pe 2009, în concordanţă cu obiectivele prioritare ale fiecărui domeniu“, afirmă omul de afaceri Cristian Pårvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia. El crede că principala problemă a momentului o reprezintă „această adevărată litanie naţională, cånd se discută doar despre ce şi cine să mai primească de la stat“. „Dacă se menţine această atmosferă de presiune socială disproporţionată faţă de posibilităţi şi dacă îşi va consuma resursele pe acelaşi tip de discurs, Guvernul va avea probleme. Din fericire, există şi un element pozitiv, respectiv reacţia sindicatelor din marile companii gen Arcelor Mittal sau Dacia, care au arătat că au înţeles situaţia prin care trece economia. Dacă şi bugetarii ar înţelege că trebuie să dea dovadă de puţină răbdare pånă repornesc motoarele creşterii, lucrurile vor merge bine“, e de părere Pårvan.
MARIANA CÂMPEANU, FOSTUL MINISTRU AL MUNCII
„Ordonanţa privind cumulul pensie-salariu nu va face nici o economie bugetului de stat, ci dimpotrivă, va aduce un deficit bugetului de asigurări sociale“, susţine fostul ministru al Muncii, Mariana Cåmpeanu. Aceasta reaminteşte că instituţiile de stat nu pot încheia convenţii civile. „În plus, aceste convenţii îţi permit să plăteşti cåt vrei, ceea ce ar putea conduce la o serie de ilegalităţi“, este de părere Cåmpeanu. Fostul membru al cabinetului Tăriceanu consideră că: „Dacă se dorea înlăturarea unor abuzuri se putea specifica clar că se exceptează persoanele care au ieşit la pensie la termen. Acestea au contribuit personal la sistemul public de pensii, în schimb cele care au ieşit la pensie pe legi speciale primesc bani de la buget“. Ordonanţa a fost contestată de numeroase categorii profesionale, cum ar fi: medici, actori, profesori şi asistenţi sociali şi maternali.
