În România, unul dintr-o sută de tineri decide să înceapă o afacere pe cont propriu, faţă de unul din patru tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Foarte puţini tineri români demarează o afacere pe cont propriu.
Dramatic de puţini. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia. Tinerii au nevoie de un ecosistem de afaceri cu care să se identifice şi în cadrul căruia să îşi poată dezvolta afacerile, iar România are nevoie de antreprenori tineri. În acest context, am creat, în anul 2011, Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, cu un buget alocat de 21.000.000 lei. Obiectivul programului îl constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor, în scopul implicării acestora în structuri economice. În cadrul programului se definesc termenii de întreprinzător tânăr, debutant în afaceri, microîntreprindere aparţinând acestuia şi, respectiv s-a introdus conceptul de societate cu răspundere limitată-debutant (SRL – D). Practic, singura şansă ca tinerii români să înceapă să performeze la nivel de afaceri era ca Guvernul să acorde o serie de facilităţi speciale acestor microîntreprinderi. Prin programul derulat de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM, antreprenorul debutant beneficiază de o serie de facilităţi, cele mai importante fiind următoarele: acordarea unei alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro sau echivalentul în lei, din valoarea proiectului aferent planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare; garanţii acordate de FNGCIMM; pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM, în limita sumei de 80.000 euro sau echivalentul în lei; scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată.
La un an de la lansarea programului, putem vorbi despre un succes. În total, în perioada respectivă s-au înregistrat la Registrul Comerţului peste 5.200 de SRL-D-uri, majoritatea încă în funcţiune. Mai bine de jumătate dintre acestea au apelat la programele AIPPIMM şi, ca rezultat direct, au creat peste 5.000 de noi locuri de muncă. Deja, programul nostru reprezintă un model de succes la nivel european, fiind preluat, de anul acesta, de către Ungaria, de exemplu, şi poate fi un element important în procesul de catching-ul al României faţă de UE în ceea ce priveşte numărul de IMM-uri la mia de locuitori (24/1000 faţă de 42/1000).
Dumitru Nancu
vicepreşedinte AIPPIMM
Ce înseamnă SRL-D
18 iunie 2012, 00:42
Ultima modificare în 18 iunie 2012, 03:42
În contextul european al strategiilor şi abordărilor în care tineretul începe să fie privit ca fiind o resursă, şi nu o povară, existenţa unor programe de finanţare guvernamentale ce sprijină tinerii care doresc să devină întreprinzători este recunoscută ca o necesitate.
Etichete:
Publicat in categoriile: Editoriale
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Editoriale
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Victor Ponta, country manager
- Provocări ale pieţei farmaceutice în 2012
- O relaxare fiscală cât o creştere viitoare de taxe
- USL iubeşte cota unică: vrea s-o aplice de două ori!
- The Loss-Loss Strategy
- Două ocupații
- Pregătiţi plicurile! Se întorc plăţile «cash»
- Dilema unui plătitor deTVA: a fi sau a nu fi
- «Efectul fluturelui» și taxa clawback
- Noi priorităţi, noi autostrăzi, zero realizări