Copiii din ziua de azi încep să economisească mai devreme, inclusiv la vârsta de patru ani, pe când părinții și bunicii noștri făceau acest lucru după 18 ani.
Cei mai mulți copii strâng în medie între 350 și 800 de lei pe an, cu care își cumpără biciclete, aparate foto sau jocuri TV, iar cei care investesc cei mai mult în educație sunt adolescenții cu vârste între 16 și 20 de ani.
Concluziile au fost prezentate marți la prima ediție a BCR Expert Hub, o platformă de comunicare ce își propune inițierea unor întâlniri și dezbateri periodice cu experți din BCR și din spațiul public, în care vor fi abordate diferite teme de interes pentru societate.
”Primii bani strânși de copiii între 11 și 15 ani se duc pe biciclete și patine cu rotile, apoi pe jucării, telefoane și accesorii, în ordinea preferințelor”, spun reprezentanții BCR.
Majoritatea românilor au drept motivație dominantă evoluția/creșterea personală, iar 1 din 4 români își doresc o viață echilibrată între serviciu și viata personală, arată un studiu Unlock Research din ianuarie 2018, citat de BCR.
”Adolescenții cu vârste între 16 și 20 de ani au cheltuit primele economii cel mai mult pe telefoane și accesorii, apoi pe cadouri și studii. Tot telefoanele și accesoriile au fost prioritare pentru tinerii între 21 și 25 de ani, urmate de biciclete, patine cu rotile și vacanțe, intrate pentru prima dată în acest top”, arată concluziile.
Românii între 26 și 79 de ani au declarat că și-au cheltuit primii bani economisiți pe haine și încălțăminte. Mobilele și electrocasnicele intră în preferințele de achiziție pentru primii bani economisiți abia de la 26 de ani și urcă și mai mult în topul preferințelor odată cu vârsta, potrivit unui studiu BCR, realizat în august-septembrie 2018 pe 2.500 de respondenți.
De asemenea, 87% dintre români își doresc servicii bancare personalizate, 38% vor statistici cu cheltuielile avute, 33% doresc asistent virtual, 80% doresc răspuns în maxim o zi de la o bancă, se menționează într-un studiu iSenseSolutions, din septembrie, realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți, peste 18 ani, reprezentativ urban, marja de eroare +- 3%.
Conform studiului condus de conferențiar Dr. Rodica Ianole, împreună cu prof.dr. Elena Druica și masteranda Cecilia Basu (programul de master Economie Comportamentală, Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București), care a avut ca obiectiv înțelegerea proceselor non-cognitive eterogene care stau la baza comportamentului financiar și a bunăstării financiare (în mod specific, testarea puterii predictorilor: auto control, optimism, gândire deliberativă, statutul la locul de muncă), scala de autocontrol în cazul României indică două dimensiuni distincte: autocontrol și orientare spre viitor.
Ca o concluzie a aceluiași studiu, rolul educației financiare se dovedește astfel important în susținerea comportamentului de economisire și siguranța financiară, iar determinanții securității și anxietății financiare au naturi diferite.
”Optimismul este singurul predictor relevant pentru ambele dimensiuni ale bunăstării financiare”, arată studiul.