Întreprinderile inovatoare de produse şi/sau procese au avut o pondere de 6,5% în total întreprinderi, în creştere cu 0,2 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2010-2012, când s-a înregistrat o pondere de 6,3%.
Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi/sau de marketing au înregistrat o pondere de 9,4%, în scădere cu 9,4 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2010-2012, când ponderea acestora a fost de 18,8%.
Întreprinderile din sectorul industriei au avut o pondere de 12,6%, în scădere cu 9,9 puncte procentuale comparativ cu perioada 2010-2012, în timp ce întreprinderile din sectorul serviciilor au înregistrat o pondere de 13,1%, în scădere cu 5,6 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2010-2012.
După clasa de mărime a întreprinderii, întreprinderile mari sunt mai inovatoare 27,0%, comparativ cu întreprinderile mijlocii 15,0% şi cele mici 11,5%. Această tendinţă s-a remarcat şi pe cele două sectoare de activitate: industrie şi servicii.
Totuşi, unele activităţi economice au înregistrat ponderi ridicate ale activităţilor inovatoare. Astfel, cea mai inovatoare activitate economică din sectorul serviciilor a fost activitatea de cercetare-dezvoltare 54,2% urmată de fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 39,7% din sectorul industrie.
După tipul inovaţiei implementate (indiferent de celelalte inovaţii), în perioada 2012-2014, cele mai multe întreprinderi inovatoare au implementat metode de organizare 6,7% şi metode de marketing 6,6%. Ponderea întreprinderilor inovatoare de produse a fost de 3,6% iar a celor inovatoare de procese 4,3%.
În perioada 2012-2014, atât ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pe piaţă cât şi a celor care au introdus produse noi pentru întreprindere a rămas relativ constantă: 1,3% faţă de 1,1% în perioada 2010-2012 şi respectiv 2,9% faţă de 3,0% în perioada 2010-2012.
În perioada 2012-2014, din totalul întreprinderilor inovatoare de produse (bunuri), 46,3% au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere, 22,4% din întreprinderi au introdus bunuri împreună cu alte întreprinderi, 13,9% le-au realizat prin adaptarea sau modificarea bunurilor şi 3,9% au fost realizate în alte întreprinderi.
Cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor rămâne piaţa locală sau regională menţionată de 90,0% din totalul întreprinderilor inovatoare, urmată de piaţa naţională cu 72,2% şi piaţa Uniunii Europene cu 48,5%. Din totalul întreprinderilor inovatoare, doar 23,5% au indicat că şi-au vândut produsele în alte ţări.
În anul 2014, valoarea totală a cheltuielior pentru inovaţia de produse şi/sau procese a fost de 3438,7 milioane lei.
Comparativ cu anul 2012, pe elemente de cheltuieli s-au înregistrat creşteri ale ponderilor pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare internă respectiv 11,8 puncte procentuale (pp) , cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare externă 2,1 pp şi cheltuielile cu achiziţii de alte cunoştinţe externe 7,7 pp.
Scăderi ale ponderilor s-au înregistrat pe următoarele componente de cheltuieli: cheltuielile pentru achiziţii de maşini, echipament şi software 17,2 pp cheltuielile pentru alte activităţi inovatoare 4,4 pp.
Comparativ cu perioada 2010-2012, în perioada 2012-2014, , finanţarea publică a întreprinderilor a crescut cu 3,3 puncte procentuale, de la 17,5% la 20,8%.
În perioada 2012-2014 numărul acordurilor de cooperare pentru realizarea activităţilor inovatoare s-a dublat, ajungând la 15,4%, faţă de 7,4% în perioada 2010-2012.
Principalii parteneri de cooperare ai întreprinderilor inovatoare au fost furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software 9,0% şi clienţii sau cumpărătorii din sectorul privat 7,2%. Pe sectoare economice, în sectorul industriei se cooperează mai mult decât în sectorul serviciilor.
Totodată, întreprinderile inovatoare au identificat un număr de factori ca obstacole în realizarea activităţilor inovatoare. În perioada 2012-2014, cel mai important factor ca obstacol în atingerea obiectivelor întreprinderilor a fost lipsa finanţării interne pentru inovaţie.
În perioada 2012-2014, cele mai ridicate ponderi s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est 18,5% şi Bucureşti-Ilfov 17,6% iar cele mai scăzute ponderi au fost în Regiunea Sud-Vest Oltenia 6,8% şi Regiunea Vest 6,4%.
Procentele cele mai mari de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) inovatoare s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est (17,7%) şi în Regiunea Bucureşti-Ilfov (17,0%) şi cele mai puţine în Regiunea Vest (6,1%).
În profil teritorial, cele mai multe IMM-uri inovatoare de procese (12,0%) şi de produse (5,0%) s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est, în timp ce în Regiunea Nord-Est au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de metode de organizare (9,5%) şi de metode de marketing (8,4%).
În Regiunea Bucureşti-Ilfov s-au înregistrat cele mai multe IMM-uri inovatoare care au primit finanţare publică (2,5%) şi cele mai multe care au cooperat pentru activităţi inovatoare cu alte întreprinderi sau instituţii, respectiv (2,9%).
În Regiunea Sud-Est au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pentru întreprindere (2,5%), iar în Regiunea Sud-Muntenia au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pe piaţă (1,0%) .
