Nu cu mult timp în urmă, Capital a publicat un material în care expunea metodele pe care le folosesc unele site-uri pentru a ajunge în topul publicațiilor online cu cei mai mulți clienți unici. Concluzia dovedea că înșelați din acest gen de practici sunt advertiserii care vând reclamă în mediul online și care își planifică o campanie de comunicare în funcție de numărul de unici ai unui site.
Ce faci însă, ca advertiser, când numărul de unici pe care îl vezi scris în raportările de trafic nu reflectă, în întregime, realitatea? Agențiile mai au la dispoziție și alți indicatori care le pot ajuta să-și facă o imagine mai clară asupra modului în care utilizatorii accesează un site. „Bounce rate-ul“ și timpul mediu petrecut pe site sunt doar două dintre ele.  Tehnic vorbind, „bounce rate“ se poate defini ca raportul, exprimat în procente, dintre numărul de vizite pe o singură pagină și numărul total de vizite. „Bounce-rate-ul“ și timpul petrecut pe site sunt indicatori care arată, practic, nivelul de interes al utilizatorilor pentru site-ul respectiv.
„Să luăm ca exemplu o vitrină, aparți­nând unui magazin prin fața căruia tre­cem, fără a întoarce privirea. Acesta este bounce rate-ul: o primă impresie defectuoasă făcută unui client (vizitator al site-ului), care apoi refuză să continue interacțiunea la nivel de conținut“, explică Andrei Frunză, online business manager la Ringier România. „Este unul dintre indicatorii calitativi fundamentali pentru evaluarea oricărei proprietăți web“. Motivul? „Intr-o piață «guvernată» de metrica unicilor la nivel lunar, metrică relativ ușor de «ajustat» artificial prin diverse metode, bounce rate-ul radiografiază calitatea site-ului, din perspectiva interesului generat în rândul utilizatorilor care îl vizitează în mod activ și relevant“, explică Andrei Frunză.
În online-ul din România, timpul mediu al unei vizite pe site-urile de știri variază între cinci și aproximativ nouă minute, pe primele poziții situându-se antena3.ro, cu 9,6 minute, urmată de hotnews – 8,7 minute și evz.ro – 8 minute (și un bounce rate de 45,7%, mai bun decât în cazul altor site-uri, precum gândul.info sau adevarul.ro). Cel mai scurt timp petrecut la o vizită este consemnat în cazul 9am.ro (5,2 minute), mediafax.ro (5,8) și gândul.info (6,2).
În ceea ce privește site-urile de știri economice și financiare relevante din punctul de vedere al traficului, zf.ro are un timp mediu per vizită de 5,8 minute, urmat de capital.ro, cu 4,9 minute, și de money.ro, cu 4,7 minute. La polul opus, cel mai mic timp mediu este deținut de wall-street.ro (3,5 minute).
Actorii din industria publicității sunt de acord că numărul de unici ai unui site nu reprezintă totul pentru ei. Astfel, Mugur Pătrașcu – managing partner al iLeo, este de părere că „numărul de unici este cel mai important indicator în evaluarea traficului unui site. Totuși, plecând de la unici, trebuie făcută o evaluare a calității acestui trafic. Prin ponderarea traficului cu bounce rate-ul se poate evalua mai bine eficiența targetării realizată prin media“.
Opinia sa este împărtășită de Ionuț Oprea, director executiv al IAB România: „Traficul nu e singurul indicator de performanță al unui website. Important e ca audiența acelui site să fie într-o proporție cât mai mare directă și activă, adică vizitatorii să îl acceseze în baza unor preferințe, și nu accidental, iar odată ajunși pe site, să fie cât mai activi, să-l folosească la maximum și, eventual, să și interacționeze cu el. De aceea sunt importanți indicatori ca timpul petrecut pe site, bounce rate sau numărul de pagini vizitate de fiecare utilizator.“
Numărul de vizitatori unici ai unui site ajută, în principal, la alcătuirea topurilor de site-uri pe internet, dar acest indicator, privit izolat, nu poate spune prea multe despre performanța campaniilor, spune și Valentin Oeru, director general bursadereclama.ro.
Important e ca vizitatorii să acceseze site-ul în baza unor preferințe, și nu accidental, iar odată ajunși pe site, să fie cât mai activi.
Ionuț Oprea, director executiv al IAB România


Bounce rate-ul este o primă impresie defectuoasă făcută unui client (vizitator al site-ului), care apoi refuză să continue interacțiunea la nivel de conținut.
Andrei Frunză, online business manager, Ringier România