Prezentul dovedește că e adevărată teoria comercianților de lux, cum că „cei care au bani rămân consumatori siguri și pe timp de criză“. E drept, criza de lichidităţi i-a determinat chiar şi pe cei mai extravaganţi români să fie mai strânşi la pungă, dar ce-a fost mai rău pare să fi trecut, de vreme ce previziunile oamenilor de afaceri din industria locală a luxului pentru anul în care tocmai am intrat sunt de creştere. „În continuare, luxul trece prin criză mult mai bine decât alte domenii (…) cel puțin în România, această industrie nu a suferit grav. Încă există mult potențial pentru companiile de lux“, este de părere Srdjan Kovacevic, proprietarul Alsa Boutiques, care deține pe piața românească francizele Max Mara, Ermenegildo Zegna, Coccinelle, Marella și Emporio Armani (33% din acțiuni). O afirmație susținută de investițiile de câteva zeci de milioane de euro în deschideri de noi magazine ale brandurilor mari în România – numai strada-reper a industriei de lux s-a înnoit, anul trecut, cu încă doi chiriaşi faimoși – Burberry și monobrandul La Perla (lenjerie de lux). Și dacă ieșim de pe Calea Victoriei, găsim și alte exemple. Primul magazin Roberto Cavalli din România s-a deschis, în decembrie, la parterul hotelului JW Marriott, unde, în ultimul an, au mai închiriat spații și brandurile Alfred Dunhill, Valentino, Ermanno Scervino sau Escada.
Dacă e să trecem la cifre, austriecilor de la Frey Wille, de exemplu, 2012 le-a adus un maxim al vânzărilor – „(…) cele două magazine au depăşit milionul de euro“, spune Andreea Matei, country manager al Frey Wille în România. „Cei din Viena îmi spun mereu că Bucureştiul parcă n-ar fi din România.
Nu se aştepta nimeni la o evoluţie aşa spectaculoasă aici. Nu am simţit criza. Absolut orice investiţie am făcut până acum în țară a fost recuperată“, continuă Matei.
Extrapolând, discuțiile despre criză se poartă în nișa parfumeriilor de lux în acelaşi registru de creştere: „Ne merge incredibil de bine şi în România (+70%), şi în Ungaria. Am încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro și vom continua să ne dezvoltăm pe pieţe noi, nu numai în Europa“, spune Madeleine Florescu, proprietara Madison – prima parfumerie de lux din România. Pentru 2013, Florescu estimează o creştere de cel puțin 25% a afacerilor Madison. „Experiența shoppingului“ pe care o oferă este, de-acum, noua provocare pentru oamenii de afaceri din industria locală a luxului. În loc de obiecte strălucitoare, clienţii vor, mai nou, discreţie, surprize, acces special. „Stimularea apetitului pentru cumpărături a devenit o strategie în sine. Nu mai cumpără nimeni doar produsul. Cumpără o imagine, stări şi senzaţii“, subliniază Srdjan Kovacevic. Cu alte cuvinte, atuurile ce deschid portmonee în vreme de criză sunt trei şi merg bine numai împreună: mix de branduri atractiv, selecţie potrivită de produse (mărimi, culori, modele) şi customer service. Acum, este foarte „chic“ să oferi clienţilor de top carduri cadou, mese disponibile în restaurante de lux, personal shopperi şi rezervări la concerte unde se ajunge greu sau invitaţii la evenimente exclusiviste, acces la programe de bonusare din anumite bănci sau la programe de private banking, înşiră Karina Staron, managerul Emporio Armani, câteva dintre „extra serviciile“ de care beneficiază clienţii magazinului. Foarte apreciate, adaugă ea, sunt şi serviciile de retuş personalizat, curăţătorie şi întreţinere a produselor de brand achiziţionate.
Prezentările organizate în casa clientului, pentru un număr restrâns de persoane, devin din ce în ce mai obişnuite, o completează Dorothy Constantin, managing partner la High Fashion Concept (Victoria 46, Victoria Men, Day&Night şi Petit).
Dar schimbările radicale prin care trec afacerile cu obiecte de lux nu se opresc aici – în era digitală, inclusiv companiile din această industrie au început să înţeleagă că internetul poate scoate din amorţire chiar şi un brand exclusivist – „comerţul online nu-l va înlocui pe cel de tip clasic, dar îi va lua o porţie bună din tort…“, crede Alessandro Amato, coproprietarul Cellini.
Prin urmare, e numai o chestiune de timp până ce retailerii de lux vor începe vânzările în spaţiul virtual.

350 milioane euro este valoarea estimată a pieţei interne a bunurilor de lux în 2011, fără a lua în calcul segmentul hotelier și pe cel de parfumerie. Ceasurile și bijuteriile sunt în topul preferințelor românilor avuți.

Se caută un Corso

Care e viitorul shoppingului de modă de lux pe arterele tradiţionale  din Bucureşti – Calea Victoriei, Calea Dorobanţilor sau Bulevardul Unirii? Plusuri și minusuri:

Calea Victoriei
Aspectul neglijent al trotuarelor, traficul aglomerat, clădirile în construcţie sau lipsa parcărilor nu sunt îmbietoare pentru shopping. Dimpotrivă.

Are secțiuni „moarte“, doar anumite tronsoane ale străzii permit o expunere mai bună a vitrinei.

Bulevardul Unirii
Va fi transformat, într-adevăr, într-o arteră comercială a luxului, dar nu mai devreme de zece ani, din cauza lucrărilor de reabilitare a zonei, dar şi a numărului mare de clădiri aflate încă în litigiu.

Calea Dorobanţilor
Spaţiile sunt mai comerciale, clădirile de deasupra mai compacte şi nu există întreruperi majore de linii de magazine.
Chiriile sunt mai mici cu până la 30% comparativ cu Victoriei. Oamenii merg la cumpărături, dar şi să se plimbe, să vadă şi să fie văzuţi.