Ce mai poate salva piaţa termopanelor

Alexandru Urzică in Știri de ultimă oră Pe 9 mai 2014, 08:27

În ultimii cinci ani de criză, exporturile de tâmplărie termoizolantă au crescut cu circa 15%-20% anual, asigurând supravieţuirea unui sector care a scăzut cu 70% faţă de vârful de un miliard de euro atins în 2007.

Anul trecut, mai bine de un sfert din piaţă a fost susţinută de vânzările la export, iar jucătorii se aşteaptă ca ponderea acestora să crească în 2014. „Exporturile totale (PVC plus tâmplărie de lemn n.red.) au generat anul trecut circa 90 mil euro. Dacă în 2009 exporturile de tâmplărie PVC se situau în jurul nivelului de 30 mil. euro, astăzi au ajuns la circa 80 mil. euro. În momentul acesta exportul este singura pârghie pe care o avem“, spune Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT). Piaţa de tâmplărie termoizolantă, unul dintre motoarele de creştere ale pieţei construcţiilor de după 1990, a fost decimată de criză. Din circa 6.800 de jucători activi în 2007-2008, au mai rămas aproximativ 800 de producători şi montatori semnificativi, restul făcând parte din categoria „celor care montează câte două ferestre pe lună“, potrivit lui Petrescu. „Criza a reuşit să elimine mulţi dintre acei jucători care nu aveau un business solid, expertiză şi tehnologii pentru produse şi serviciile de calitate. Cu toţii am asistat la modificări esenţiale în sectorul producătorilor de tâmplărie în perioada 2008-2013, peste jumătate din jucători ieşind din piaţă într-un fel sau altul, totuşi s-au simţit efecte pozitive pentru piaţă (au rămas în business companiile puternice şi serioase) şi consumatori (au devenit tot mai atenţi la calitatea produselor şi serviciilor primite, orientându-se către produse premium)“, spune Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan România. Pentru o perspectivă şi mai clară asupra sectorului, trebuie menţionat că doar 80 de firme controlează circa 60% dintr-o piaţă evaluată anul trecut la 330 mil. euro. În 2013, consumul de ferestre termopan s-a apropiat de un milion de unităţi, în contextul în care capacităţile de producţie instalate sunt utilizate în proporţie de 45%-55%. Potrivit lui Petrescu, dacă piaţa de tâmplărie va asista la un reviriment în 2014, acesta va fi modic şi se va învârti în jurul a 2%.

Unire de forţe

„2013 a fost un an greu, al provocărilor pentru piaţa naţională de tâmplărie termoizolantă, aceasta fiind marcată de o tendinţă descendentă. În primele nouă luni, piaţa a cunoscut o contracţie importantă, de aproximativ 12%, consecinţă directă a neîncrederii consumatorilor în evoluţia pozitivă a economiei. La aceasta s-a adăugat şi scăderea investiţiilor atât la nivelul personal al utilizatorului final, cât şi la nivelul actorilor economici privaţi şi chiar al statului. Până la finalul anului contracţia s-a mai diminuat, ajungând la minus 3%-5%“, menţionează Alexandru Oancea, marketing manager Veka România. Grupul german Veka, unul dintre principalii producători de profile PVC pentru ferestre şi uşi din lume, a achiziţionat luna trecută compania Gealan de la fondul de investiţii Halder Beteiligungsberatung. În urma acestei tranzacţii, nemţii vor ajunge la o cifră de afaceri anuală de peste 1 mld. euro. În România, Gealan are o poziţie superioară, controlând aproape 10% din piaţa de profil şi rulând afaceri de 28,2 mil. euro, dublu faţă de Veka. Tranzacţia, una dintre cele mai mari din industria construcţiilor din ultimul an, este supusă evaluării autorităţilor concurenţiale europene, proces care ar putea dura până la patru luni, potrivit lui Aurel Vlaicu.

„În urma achiziţiei de către Veka, Gealan rămâne ca entitate aşa cum a existat până în acest moment, iar activitatea operativă se va desfăşura în continuare la fel, doar proprietarul se schimbă. Ambele branduri vor continua să existe şi pe viitor, separat unul de celălalt, şi vor continua să-şi consolideze poziţia lor actuală“, susţine Alexandru Oancea.

Veka funcţionează pe piaţa românească doar ca furnizor de tâmplărie termoizolantă, majoritatea produselor vândute în ţară fiind produse în Germania, însă preluarea operaţiunilor Gealan a presupus şi achiziţia fabricii din cartierul bucureştean Militari, care are o capacitate de producţie de 15.000 de tone anual. Chiar înainte de izbucnirea crizei globale, Gealan intenţiona să îşi mute producţia în judeţul Giurgiu, unde capacitatea fabricii ar fi trebuit să crească la peste 35.000 de tone, iar terenul din Militari urma să fie vândut pentru cel puţin 14 mil. euro. Planurile au fost date însă peste cap de noua realitate din piaţă. Astăzi, Aurel Vlaicu spune că nu ia în calcul mutarea fabricii, deoarece capacitatea actuală de producţie acoperă comenzile.

Reabilitarea termică

Oancea apreciază că achiziţia Gealan va crea premisa creşterii potenţialului de consolidare a pieţei naţionale, însă admite că acesta nu poate fi singurul factor de creştere. Susţinerea investiţiilor, private sau bugetare, relansarea creditării, creşterea încrederii populaţiei în economia naţională, toate acestea sunt elemente ce pot influenţa pozitiv piaţa de tâmplărie termoizolantă, în opinia acestuia.

„Anul acesta nu considerăm că se va schimba faţă de anul trecut. Cerinţa cea mai mare sperăm să vină tot din zona proiectelor de reabilitare termică. Observând un consum local din ce în ce mai scăzut determinat de lipsa banilor, am fost nevoiţi să ne orientăm către exporturi şi către identificarea unor noi pieţe de desfacere“, adaugă Aurel Vlaicu. Anul trecut, circa 5% din cifra de afaceri a Gealan România a mers la export, în ţări precum Arabia Saudită, Algeria, Libia, Irak, Iran, Republica Moldova sau Bulgaria.

Potrivit acestuia, piaţa pe care activează va rămâne în continuare vulnerabilă, iar jucătorii nu se aşteaptă la schimbări radicale peste noapte, însă speră ca, în următorii ani, sectorul construcţiilor să redevină motorul economiei, aşa cum a fost înainte de criză. „Este timpul ca statul să acorde o mai mare importanţă sectorului de construcţii, unde s-au blocat proiecte importante ce ar fi susţinut piaţa“, concluzionează Vlaicu. În acelaşi spirit, Alexandru Oancea menţionează că fără o impulsionare a investiţiilor, o creştere a cererii naţionale şi fără a mai elimina din povara fiscală, nu există indicii ale unei scăderi a insolvenţelor în piaţa construcţiilor.