Proiectele de autostradă ce vor fi finalizate până în 2020 totalizează 946 de kilometri, printre acestea aflându-se Piteşti-Sibiu, Comarnic-Braşov, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Sibiu-Braşov, Piteşti Craiova, conform datelor prezentate marţi de ministrul Transporturilor, Iulian Matache, la dezbaterea moţiunii simple a PNL, intitulată "Transporturile sub guvernarea PSD sau drumurile care nu duc nicăieri".
'Din cei 1.219 kilometri de autostradă prevăzuţi a fi implementaţi până în 2030, până în 2020 sunt prevăzuţi a fi construiţi aproximativ 251 km finanţaţi din fondul de coeziune, la care se adaugă 470 km finanţaţi din Fondul european de dezvoltare regională, ceea ce reprezintă un total de 721 km. La aceştia se adaugă proiecte fazate de autostradă în lungime de circa 224 km. Până la sfârşitul lui 2020 ar urma să se finalizeze următoarele proiecte de autostradă în lungime de 946 km: Piteşti-Sibiu, Târgu Neamţ -Iaşi- Ungheni, Comarnic-Braşov, Sibiu-Braşov, Suplacu de Barcău-Borş, cu ramura spre Oradea, Nădăşelu-Suplacu de Barcău, Piteşti-Craiova, Sebeş-Turda, Lugoj-Deva, loturile 2,3 şi 4, care este proiect fazat, Câmpia Turzii – Târgu Mureş, proiect fazat, Timişoara- Lugoj, lotul doi, proiect fazat', a spus Matache.
Acesta a menţionat, de asemenea, că în prezent sunt în execuţie lucrări de reabilitare pentru 1.200 kilometri de drumuri naţionale, precum şi 246 km de variante de ocolire, din care cea mai importantă este Centura de Sud a Capitalei.
'Toată lumea este interesată doar de autostrăzi. Eu cred că nu ar trebui să uităm de drumurile naţionale de care ne folosim zi de zi, până la finalizarea unei reţele de autostrăzi europene. Această guvernare a acordat o importanţă deosebită drumurilor naţionale, reabilitând peste 1.000 km de drumuri, procesul continuând şi în perioada următoare, fiind în execuţie peste 1.200 km. Să nu uităm de variantele de ocolire a oraşelor, pentru care azi avem în lucru 246 km. Cea mai importantă este Centura Bucureşti. Pentru partea de sud a acesteia avem în vedere reactualizarea studiului de fezabilitate care să permită finanţarea din fonduri europene a acestui important obiectiv, în cadrul Programului operaţional infrastructură mare, având ca ţintă începerea lucrărilor anul viitor', a explicat ministrul Transporturilor.
Acesta a subliniat că valoarea proiectelor de infrastructură de transport pentru perioada 2-14-2020 a fost stabilită pe baza unor standarde de cost fundamentate în funcţie de valoarea proiectelor de infrastructură deja implementate sau pe baza comparaţiilor cu alte proiecte similare implementate în ţări membre ale Uniunii Europene UE.
'Fiecare proiect se bazează pe un mix de surse de finanţare care va include finanţare din fonduri structurale, din cofinanţare de la bugetul de stat şi împrumuturi publice după activarea clauzei de reformă structurală', a precizat Matache.
El a menţionat că proiectele ce se vor implementa în perioada 2014-2020 sunt în faza de pregătire reprezentată de stabilirea caracteristicilor tehnico-economice şi realizarea studiilor de fezabilitate, etapă în care absorbţia fondurilor europene este relativ scăzută.
'Pentru un proiect rutier sau feroviar ciclul de implementare este reprezentat de 1-2 ani pregătirea proiectului şi 3-4 ani perioada de execuţie de lucrări. Astfel, perioada maximă de absorbţie a fondurilor europene este, pentru următoarea perioadă de implementare, 2018-2019', a afirmat oficialul MT.
Iulian Matache a reamintit că, în perioada 2007-2012 gradul de absorbţie a fondurilor europene a fost de doar 6,48%. La sfârşitul lui 2013 se înregistra o absorbţie de 32,24%, iar la sfârşitul lui 2014 de 58,47%. Pentru 2015 este estimată absorbţie de 73,51%.
Moţiunea simplă "Transporturile sub guvernarea PSD sau drumurile care nu duc nicăieri" a fost semnată de 44 de senatori liberali. Textul moţiunii a fost citit în plenul Senatului de senatorul PNL Iulian Dumitrescu.
În document, liberalii acuză faptul că "indolenţa Guvernului Ponta a dus la stagnarea proiectelor de modernizare a infrastructurii din România" şi la pierderea a trei miliarde de euro din fonduri europene, liberalii dorind astfel să tragă un semnal de alarmă cu privire la necesitatea unui management responsabil în domeniul transporturilor, în lipsa căruia infrastructura din România riscă "să ajungă în pragul colapsului".
AGERPRES