Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a făcut ieri bilanţul ofertelor primite de la 21 de bănci, care au sărit bugetul stabilit pentru acest an cu 600 mil. euro, motiv pentru care s-a stabilit că fondurile propuse de bănci vor fi reduse proporţional până se va atinge nivelul limită de 700 mil. euro. Ministerul Finanţelor, coordonatorul programului, mai are însă de stabilit o serie de reguli de funcţionare care ar putea aduce schimbări radicale proiectului. Autorităţile centrale au anunţat că săptămâna aceasta se vor definitiva şi aceste detalii.
Dacă regulile de acordare a creditelor pentru persoanele care apelează la un plafon de maxim 60.000 de euro vor fi împrumutate de la vechiul program, în cazul plafonului de 70.000 euro, stabilit pentru achiziţia de locuinţe construite de la zero, sau a celui de 75.000 euro dedicat construcţiilor prin asociere, se aşteaptă reglementări noi.
Spre exemplu, în acest moment, nu se ştie ce se va întâmpla în cazul în care persoanele care accesează un credit pentru achiziţia unei locuinţe construite de la zero nu mai plătesc ratele după ce primesc prima tranşă de bani. Acelaşi lucru este valabil şi la construcţiile prin asociere, unde în orice moment, unul dintre asociaţi poate să renunţe.
Premierul Emil Boc crede că programul „Prima Casă” revizuit ar putea să devină operaţional de la 8 martie. În cadrul şedinţei Executivului de miercuri, premierul a cerut ministrului de Finanţe să discute cu reprezentanţii Fondului de Garantare, ca acesta să încheie, până la finalul acestei săptămâni, convenţiile cu băncile implicate în program.
Statul riscă să preia construcţiile garantate şi nefinalizate
„În cazul creditelor acordate pe faze de execuţie, ratele încep să se plătească din momentul eliberării primei tranşe de bani. Spre exemplu după ce termini fundaţia, se pune ipotecă şi primeşti prima tranşă, moment în care începi să plăteşti rata. Este de văzut acum câte bănci sunt dispuse să pună ipotecă pe o groapă în pământ. Pe măsură ce construcţia avansează şi sunt eliberaţi tot mai mulţi bani, ratele la credit se cumulează şi în final plăteşti o singură rată“, a explicat pentru capital.ro Antonio Zărnescu, general manager al Adviser Management Solutions, modul în care se acordă creditele pentru dezvoltatorii imobiliri şi care probabil vor fi similare şi pentru „Prima Casă“ 2.
Dacă în cazul achiziţiei unei locuinţe finalizate, situaţia este clară, deoarece se pune ipotecă pe imobilul achiziţionat şi în caz de neplată bunul este preluat de stat, în cazul unei construcţii de la zero sau al asocierilor, lucrurile se complică, deoarece banii sunt eliberaţi pe tranşe de execuţie, nu se acordă la finalizarea construcţiei.
„Nu este clar ce se va întâmpla dacă unul dintre asociaţi renunţă la plata ratei. Teoretic ar trebui să fie penalizat prin reţinerea avansului pe care îl plăteşte, iar ceilalţi nu ar trebui să aibă de suferit“, consideră Zărnescu.
Se aşeaptă clarificări săptămâna aceasta
Ministrul Finanţelor Sebastian Vlădescu a anunţat clar că în cazul creditelor acordate prin „Prima Casă“, pentru construcţii de la zero, nu se mai primeşte o promisiune de garantare, ca până acum, când banii se eliberau la finalul construcţiei, ci vor fi eliberţi pe parcursul desfăşurării lucrărilor, pe stadii de execuţie.
„În Hotărârea de Guvern nu s-a stabilit decât modul prin care se vor acorda garanţii asocierilor de cel puţin 7 persoane fizice. Săptămâna aceasta vor avea loc noi întâlniri între reprezentanţii Ministerului de Finanţe, ai fondului de garantare şi ai băncilor, în urma cărora se vor pune la punct aspectele tehnice ale programului. Deocamdată nu se ştie dacă vor fi nişte norme unitare sau dacă fiecare bancă va hotărî ce face în cazul în care unul dintre asociaţi nu mai plăteşte“, a declarat pentru capital.ro Stela Alexandru, reprezentanta Fondului de Garantare.
Asociaţii reprezentate de dezvoltatori
Noile reglementări vor face lumină şi în privinţa modului în care vor funcţiona asociaţiile de persoane fizice care apelează la „Prima Casă“. Sebastian Vlădescu a anunţat că nu este necesar ca asocierea să fie o formă juridică, moment în care apare rolul dezvoltatorului.
„Această variantă a fost gândită pentru a ajuta dezvoltatorii care vor aduna grupuri de oameni pe care să îi reprezinte şi cărora le vor vinde apartamentele construite“, consideră Zărnescu.
În acest caz, dezvoltatorii vor fi sprijiniţi pe două părţi: odată vor beneficia de cererea venită din partea persoanelor care apelează la plafonul de 70.000 de euro şi a doua oară de cea venită de la asociaţiile de persoane fizice.
Sebastian Vlădescu a mai anunţat că o condiţie esenţială în cazul construcţiilor în asociere este ca persoanele să deţină un teren în comun, fără ca asocierea să aibă o formă juridică. Mulţi dezvoltatori vor fi mai mult decât bucuroşi să îşi pună la dispoziţie terenurile, în care au îngropat zeci de milioane de euro, numai pentru a mai putea dezvolta ceva pe ele.