Deşi Monetăria Statului înregistrează profit, 180 de oameni vor fi disponibilizaţi la cerere. Compania încearcă să renunţe la câteva dintre activităţile „parazitare“ ca producţia de insigne, ştampile şi bijuterii, concentrându-se pe „baterea“ monedelor şi pe crearea de… obiecte bisericeşti, care sunt la mare căutare.
O firmă care face doar bani, e o firmă slabă, a spus Henry Ford. De-a lungul timpului, mulţi economişti i-au dat dreptate. Regia Autonomă Monetăria Statului pare să contrazică această teorie: anul trecut, a obţinut o cifră de afaceri de peste zece milioane de euro şi un profit de 177.000 de euro. Starea de sănătate a „fabricii de bani“ (la propriu) este normală, în ciuda faptului că, în scurt timp, peste jumătate din cei 350 de angajaţi ai Monetăriei vor deveni şomeri. De lux. Disponibilizările se vor face la cerere. „Voluntarii“ vor primi, pe lângă ajutorul de şomaj, şi salarii compensatorii timp de doi ani. „Într-o primă etapă, vor fi concediate 147 de persoane, iar în a doua, încă 33. Instituţia va ajunge la numărul de angajaţi specific unei monetării, care este până în 200 de angajaţi“, declară Mircea Bădărău, directorul general al Monetăriei Statului. Planurile conducerii vor fi puse în aplicare după ce va fi adoptată hotărârea de guvern care va aproba concedierile colective din regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat. Proiectul hotărârii a trecut prin comisiile ministerelor implicate şi urmează să fie adoptat într-o şedinţă de guvern.
Restructurare şi schimbare de strategie
Ce urmăresc, de fapt, aceste concedieri? „Nu este vorba de vreo cădere sau ceva asemănător. De-a lungul timpului, Monetăria a avut tot felul de activităţi, fără nici o legătură cu producţia monetară. Ce treabă are o monetărie cu producţia de embleme de maşini?“, se întreabă ironic Bădărău. Emblemele pentru maşini au reprezentat doar una dintre activităţile „exotice“ ale Monetăriei. Această „tradiţie“ nu este de dată recentă. În anii ‘50, aici se produceau… maşini de tuns şi cuzineţi auto. Înainte de Revoluţie, cei peste 1.000 de angajaţi, care pe atunci lucrau în trei schimburi, făceau peste un milion de sigilii pe lună pentru marfa care se trimitea la export, precum şi tone de sârme şi table de argint pentru industria electrotehnică. Anul trecut, activităţile „exotice“ au ajuns la aproximativ 25%. Grosul producţiei a reprezentat-o „baterea“ monedelor, care, fiind produse de serie, necesită personal mai puţin şi asigură profituri mari.
În aceste condiţii, strategia managementului este să renunţe la produsele neprofitabile, cum ar fi insignele şi ştampilele, şi să se concentreze pe producţia de monede şi, mai nou, de obiecte bisericeşti. Cele din urmă par a fi domeniile care vor face banii Monetăriei în viitor, asta cu atât mai mult cu cât producţia de medalii, bijuterii şi decoraţiuni a fost luată la bani mărunţi şi s-a dovedit… falimentară.
Activităţi inutile
«De-a lungul timpului, Monetăria a avut tot felul de activităţi, fără nici o legătură cu producţia monetară. Ce treabă are o monetărie cu emblemele de maşini?»
Mircea Bădărău, director general Monetăria Statului
Monetăria, la bani mărunţi
ISTORIE Monetăria Statului a fost înfiinţată în 1870. Din 1956, a fost subordonată Băncii Naţionale a României, iar din 1990, a fost reorganizată ca Regie Autonomă.
PRODUCŢIE Fabricarea monedelor de circulaţie este activitatea principală a instituţiei. În acest moment, sunt produse monede de un ban, 5 bani, 10 bani şi 50 de bani. Capacitatea de producţie este de un miliard de monede pe an.
BILANŢ În 2005, Monetăria a avut o cifră de afaceri de zece milioane euro şi un profit de aproape 460.000. Anul trecut, cifra de afaceri a crescut cu aproape 500.000 de euro, iar profitul a scăzut la 177.000 de euro.
SALARII Angajaţii Monetăriei Statului câştigă în medie 300 de euro pe lună. Salariul debutanţilor porneşte de la 150 de euro.
