Eşti unul dintre privilegiaţii posesori de Google Glass, un produs înca netestat pe piaţă, la care au acces doar puţini dezvoltatori din domeniul IT&C sau jurnalişti din presa internaţională de profil, ori oameni dispuşi să scoată din buzunar suma de 1.500 de dolari, reprezentând preţul. Ce motive ai avea să fii nemulţumit?
Hayley Tsukayama a lucrat trei ani ca reporter IT la Washington Post şi se declară o admiratoare a viziunii propuse de Google prin noul său device: în timp ce mergi pe stradă, eşti la serviciu sau la o întâlnire, poţi citi mailurile ori alte mesaje sau texte de pe un mic ecran amplasat deasupra ochiului drept. Şi totuşi, nu se simte foarte încântată de noua ei achiziţie.
Te poţi aştepta la dureri de cap tot concentrându-te asupra unui ecran în mişcare aflat asupra liniei vizuale. Şi astfel de senzaţii chiar apar. Dar mai trebuie să fii pregătit să vorbeşti de unul singur în public (ochelarii Google pot fi controlaţi prin voce), încercând să nu-I bagi în seamă pe cei care te vor privi ca pe un excentric.
Hayley merge pe stradă cu ochelarii pe ochi, iar oamenii care îi ies în cale îşi şoptesc ca la vederea unei ciudăţenii. Se uită lung la ea, unii chiar o opresc s-o privească mai atent.
Cel puţin până când gadgetul va fi produs şi distribuit la scară largă, cel mai greu test pentru deţinători va fi să se obişnuiască în a primi mai multă atenţie ca de obicei. Chiar dacă în multe cazuri atenţia va fi una pozitivă, de admiraţie, cei mai sensibili oricum vor încerca un sentiment de disconfort.
Purtătorii de Google Glass devin automat un subiect de conversaţie, pentru apropiaţi dar şi pentru străini. Şi pot cădea victime jafurilor, printre curioşi numărându-se şi cei certaţi cu legea.
Dacă ieşiţi în public cu ochelarii Google, înarmaţi-vă, aşadar, cu multă răbdare şi fiţi pregătiţi să auziţi, direct sau în jurul vostru, replici precum: "ăla poartă Google Glass? ", "ai la ochi ce cred eu că ai?", "acum înregistrezi, corect?", "arăţi ridicol".