Mattia Ferraresi, editor executiv al ziarului italian Domani a scris o opinie pentru The Washington Post cu privire la revolta de Roma. Potrivit acestuia, asediul Capitoliului ar putea prevesti pericole globale mult mai mari.
„Parlamentul e sub asediu”, se lăudau pe 9 octombrie activiștii neo-fasciști italieni de la Forza Nuova pe contul de Telegram al grupului. Acea exagerare deliberată capta înfierbântarea momentului. Parlamentul italian era bine păzit și în siguranță, însă atacarea instituțiilor democratice era țelul suprem al gloatei violente care a mărșăluit prin Roma în weekend. Răsculații au sfârșit prin a lua cu asalt birourile celui mai mare sindicat italian, CGIL, însă acela a fost numai „antreul unei zile de luptă care ar putea fi decisivă”, după cum amenințau activiștii de la Forza Nuova, arată The Washington Post.
„Voiau să ajungă la instituții”, a confirmat judecătorul care a semnat ordinele pentru șase dintre cei 12 arestași pentru atac. Atacul asupra sindicatului era într-adevăr menit a fi doar începutul. Conform presei 10.000 de oameni s-au adunat pentru un miting contra obligativității „certificatului verde” impuse de guvern tuturor angajaților, urmând a intra în vigoare pe 15 octombrie. O mulțime eterogenă de anti-vacciniști, activiști de extrema dreaptă, lideri neo-fasciști binecunoscuți, patroni înfuriați și adepți ai teoriilor conspirației de toate soiurile s-a strâns într-una dintre marile piețe ale orașului pentru un miting autorizat contra așa-zisei „dictaturi sanitare”.
Situația a scăpat repede de sub control. Conversațiile de pe WhatsApp și Telegram între organizatori arată că planul inițial implica direcționarea mulțimii afară din piață și transformarea unui protest pașnic într-un atac coordonat. Un mesaj audio care a circulat intens, înregistrat de activista neo-fascistă Pamela Testa, arestată și ea, afirma că „vom schimba direcția în orice moment”, informându-i pe participanți că acea zi nu va presupune doar scandarea de lozinci și aclamarea oratorilor dubioși care perorau împotriva guvernului. De pe scenă, un alt lider neo-fascist celebru a incitat mulțimea să ia cu asalt sediul sindicatului. Nici două ore n-au trecut și pâlcuri de protestatari au spart ușile clădirii și i-au vandalizat interiorul.
Atacul asupra Capitoliului prevestește haosul
Atacul de pe 6 ianuarie asupra Capitoliului se întrevede pe fundalul acestui haos. Plănuind să atace parlamentul, creierele violenței din Italia s-au inspirat din manualul asediului Capitoliului. La Roma nu a existat vreun personaj similar cu Donald Trump care să instige mulțimea, dar imaginile cu protestatari violenți ocupând un simbol important al democrației s-au întipărit în imaginația extremiștilor de pe tot cuprinsul lumii. Asaltul asupra Congresului a stabilit un nou etalon pentru orice acțiune subversivă împotriva instituțiilor democratice.
Damiano Palano, profesor de filozofie politică la Universitatea Catolică din Milano, argumentează că asediul Capitoliului a schimbat fundamental peisajul psihologic al populiștilor. „Imagini precum cele de pe Dealul Capitoliului erau nemaivăzute, ba chiar de neimaginat în democrațiile occidentale în ultimii 70 de ani. Evenimentele de la Roma au fost, desigur, foarte diferite, însă revolta de la Congres a stabilit un precedent care a modificat percepția cu privire la ce se poate obține în mod realist prin mijloace violente”, mi-a declarat Palano.
Protestatarii din Roma nu au reușit să ia cu asalt parlamentul, mulțumindu-se în cele din urmă cu un obiectiv mai modest, dar totuși extrem de simbolic. Imaginile filmate cu devastarea birourilor sindicale arată straniu de similar cu cele filmate pe 6 ianuarie.
„Efectul Capitoliului” a fost de asemenea evident și la mitingurile organizate în ultimele câteva luni împotriva restricțiilor pandemice. Asaltul de la Washington a fost permanent un punct de referință pentru protestatari. Un proprietar de restaurant s-a prezentat în aprilie în fața Camerei Deputaților îmbrăcat ca „șamanul QAnon” Jacob Chansley. Totodată, violența alimentată de Trump a fost lăudată de liderii neo-fasciști care au condus revoltele din Roma. Roberto Fiore, cofondator al Forza Nuova, arestat și el în weekend, a afirmat că Ashli Babbitt, femeia ucisă în asediul Capitoliului, a fost „prima eroină a revoluției populare americane”.
Un atac clasic fascist
Autoritățile italiene au descris evenimentul în general ca pe un atac clasic fascist, iar Partidul Democrat de centru-dreapta chiar a depus o moțiune în parlament pentru dizolvarea grupării Forza Nuova. Legislația italiană interzice orice fel de „mișcare care urmărește obiective nedemocratice ce sunt în linie cu partidul fascist dizolvat”. Însă unii observatori au subliniat că gloata violentă din Roma a mobilizat mai mulți oameni decât ar fi putut s-o facă bandele neo-fasciste tradiționale.
„Ar fi simplist să catalogăm ce s-a întâmplat doar ca pe un atac fascist. La Roma unele grupuri neo-fasciste au reprezentat catalizatorul unei mulțimi populiste eterogene, mai mari, a cărei forță unificatoare o constituie neîncrederea în instituțiile și principiile liberale”, a explicat Sofia Ventura, profesoară de științe politice la Universitatea din Bologna, subliniind că răsculații scandau „Libertate!” înainte de a lua cu asalt birourile sindicatului. „Libertatea nu este cu siguranță cel mai des întâlnit cuvânt în vocabularul fascist clasic”, a declarat Ventura.
Acest amestec exploziv, de secol 21, dintre populismul iliberal și neo-fascismul autentic este cel care beneficiază cel mai mult de pe urma „efectului Capitoliului”. Dacă aceste tendințe vor persista, ce s-a întâmplat la Roma ar putea deveni doar unul dintre multe alte exemple.