Alianța de guvernare formată din PSD și ALDE transmite pe toate căile, prin comunicatorii lor politici sau strategii economici, că salariile românilor cresc vertiginos, ca nicăieri în Uniunea Europeană. Uită, însă, întodeauna, să menționeze că statul este principalul beneficiar al propriei strategii, transformată pompos în simbol, #wageledgrowth, iar firmele private suportă o povară pe care nu o vor putea duce la infinit.
Alianța de guvernare formată din PSD și ALDE transmite pe toate căile, prin comunicatorii lor politici sau strategii economici, că salariile românilor cresc vertiginos, ca nicăieri în Uniunea Europeană. Uită, însă, întodeauna, să menționeze că statul este principalul beneficiar al propriei strategii, transformată pompos în simbol, #wageledgrowth, iar firmele private suportă o povară pe care nu o vor putea duce la infinit.
România doboară toată recordurile la aplicarea a ceea ce se numește #wageledgrowth, adică majorarea prin lege a salariilor în scopul stimulării economiei, fapt care îi face să se mândrească pe toți strategii economici și politici ai alianței PSD/ALDE.
Ce nu se spune statul este că toată această explozie se ține pe seama angajatorilor din privat și că principalul beneficiar este, până la urmă, tot bugetul statului, nu atât populația. În aceste condiții, locurile de muncă ale românilor sunt puse în pericol, firmele fiind sensibile în cazul unei căderi economice. Chiar dacă în acest moment un scenariu care implică restructurări masive pare greu de acceptat, România a mai trecut prin momente în care economia a picat în doar câteva luni din cauza deficitelor externe mari și a retragerii investițiilor străine.
Fără să punem la socoteală inflația care a mâncat parte din creșterile salariile dictate prin lege, mai există un element care arată că românii chiar ar putea avea salarii ca în UE sau mai mari, dacă statul ar dori asta.
Aceasta pentru că firmele din România suportă cea mai mare povară fiscală din UE pentru plata salariului minim, care a crescut de câteva ori în ultimii ani. Fără aceste taxe atât de mari, salariul ar merge mult mai sus.
România are cel mai ridicat cost fiscal pentru angajat (40,85%[1]) din cele 26 de țări analizate, semnificativ mai mare decât cota efectivă de impozitare din alte țări din Europa Centrală și de Est: 17,86% (Slovacia), 22,40% (Bulgaria), 29,29% (Polonia) și 33,5% (Ungaria), relevă un studiu al KPMG.
„În mod surprinzător sau nu, țările cu un nivel al salariului minim scăzut au costuri fiscale mai mari pentru angajați. În timp ce Irlanda, țara cu cel mai înalt nivel al salariului minim net din UE/SEE/Elveția, are o cotă efectivă de impozitare de 24,07% pentru angajat, România, țara cu cel de-al doilea cel mai mic salariu minim net din UE/SEE/Elveția, are o cotă efectivă de impozitare de 40,85%”, explică Mădălina Racovițan, Partener Consultanță Fiscală și Head of People Services, KPMG în România.
Ghidul compară, de asemenea, nivelul salariului minim aplicabil în statele membre UE/SEE/Elveția. Racovițan explică: „Din anul 2016, când KPMG a început această serie de studii, Olanda, Irlanda și Luxemburg au fost țările cu cel mai înalt nivel al salariului minim stabilit la nivel național, în timp ce România și Bulgaria au ocupat constant ultimele locuri, cu cel mai mic nivel al salariului minim”.
Potrivit ediției 2019 a Ghidului, din cele 21 de țări incluse in studiu care au un salariu minim stabilit la nivel național, România se situează pe locul 19 cu un salariu minim de 439 EUR, urmată doar de Letonia (430 EUR) și Bulgaria (286 EUR). Începând cu acest an, România are un salariu minim diferit pentru industria construcțiilor (633 EUR), semnificativ mai mare decât cel standard. În acest context, România se situează în sectorul construcțiilor pe locul 16 din cele 26 de țări care au furnizat informații referitoare la salariul minim brut aplicabil în acest domeniu.