Mușcătura de viperă este extrem de periculoasă, iar o persoană poate muri în doar cinci ore prin sufocare, dacă nu știe ce trebuie să facă. Există mai multe reguli de bază care îți pot salva viața într-o astfel de situație.
Indiferent de mărimea lor, viperele sunt veninoase chiar de la naștere, iar mușcătura acestora poate fi fatală. O persoană poate muri prin sufocare în doar cinci ore de la mușcătur a de viperă, însă de cele mai multe ori se acționează la timp.
Sebastian Mezei, director executiv al DSP Hunedoara, a realizat un articol despre mușcătura viperelor care a fost postat și de socializare RoVaccinare.
Acesta explică că o viperă ajunge să muște în momentul în care se simte amenințată sau în pericol. În acest sens, primele recomandări ale specialistului sunt prevenția.
Mai exact, pentru a evita situația în care să fiți mușcați de o viperă este bine să evitați zonele nemarcate, cu ierburi înalte. De asemenea, se recomandă să aveți bețe lungi astfel încât să puteți verifica locurile pe unde mergeți.
Recomandări pentru prevenirea mușcăturii de viperă
Dacă un șarpe va exista în zonă, acesta va ataca bățul. În cazul în care vă întâlniți cu un șarpe, acesta trebuie lăsat în pace și nu trebuie atins în niciun caz, chiar dacă pare mort. De asemenea, în cazul în care vedeți un șarpe și sunteți într-un grup, zona trebuie părăsită în mare liniște. În astfel de expediții este recomandată încălțămintea înaltă, dar și pantalonii luni, care asigură un anumit grad de protecție.
Referitor la perioada în care puteți întâlni vipere pe traseu, Sebastian Mezei precizează că acestea pot fi întâlnite din luna mai și până în luna septembrie. Ulterior, acestea vor intra în hiberanare.
Cele mai periculoase luni sunt iunie, iulie și august, atunci când viperele sunt în perioada de împerechere și devin din ce în ce mai active. În acest sens, este recomandată o atenție sporită pe trasee în timpul verii.
Simptomele mușcăturii de viperă
În ceea ce privește simptomele unei mușcături de vipere, principalele menționate de Sebastian Mezei sunt: anxietate, transpiraţii, greţuri, vărsături, dureri abdominale, hipotensiune, tahicardie.
Simptomele pot evolua până la convulsii, insuficienţă respiratorie acută şi stop cardio-respirator, când există o reacţie anafilactică gravă. Director executiv al DSP Hunedoara precizează că mușcăturile de viperă sunt clasificate în trei grade în funcție de gradul de toxicitate, astfel:
- Gradul 0 (fără reacție toxică) – urme ale mușcăturii, fără edem („umflare”) local.
- Gradul 1 (reacție toxică minimă) – edem („umflare” ) local în jurul mușcăturii, fără reacție sistemică.
- Gradul 2 (reacție toxică moderată) – edem al întregului membru mușcat, reacție sistemică minimă (vărsături, hipotensiune arterială tranzitorie).
- Gradul 3 (reacție toxică severă) – edem care se extinde rapid spre trunchi, stare de șoc, hemoragii sau alte reacții sistemice.
Sursa citată precizează că în momentul în care o persoană ajunge să fie mușcată de o viperă, soluția ideală este ca aceasta să ajungă la medic într-un timp scurt, în condițiile în care singurul tratament eficient este o doză de antivenin.
Ce nu trebuie să faci după o mușcătură de viperă
Sebastian Mezei prezintă și lucrurile care nu trebuie făcute după o mușcătură de viperă. În acest caz nu se aplică garoul și de asemenea nu se aplică nici gheață sau obiecte reci, la fel ca în cazul loviturilor.
Nu se va folosi nici ser antiviperin și nu se vor consuma nici băuturi alcoolice sau cafea după mușcătură și până când se ajunge la spital.
„Muşcătura de viperă. Ce NU trebuie să faci:
- NU încerca să tai de-a lungul urmelor de colţi şi nu suge sângele cu venin, pentru că acesta se răspândeşte atât de repede încât nu vei avea ocazia să extragi prea mult.
- O tăietură în piele nu creează decât o rană urâtă şi creşte riscul de infectare, cu niciun beneficiu medical real.
- NU se aplică un dispozitiv de aspiraţie decât de către cadre medicale.
- NU se aplică un garou, pentru că dacă veninul rămâne concentrat în jurul muşcăturii, acesta va distruge rapid celulele, dar dacă îi este permis să se răspândească, toxinele se vor dilua şi se va reduce riscul de leziune a ţesuturilor.
- NU se aplică gheaţă sau obiecte reci, pentru că extragerea prin aspiraţie a veninului poate fi serios îngreunată de răcirea puternică a zonei.
- NU se va folosi ser antiviperin ca măsură de prim ajutor pe teren, din cauză că multe persoane au diferite alergii şi pot avea un şoc anafilactic.
- NU se vor consuma băuturi alcoolice, cafea şi stimulente.