Piața de capital a ratat un examen important prin eșecul ofertei secundare de la OMV Petrom, dar oportunități există în continuare la bursă, cu multe acțiuni subevaluate de cotațiile din prezent.
Bursa de Valori București (BVB)mai are încă de recuperat un procent important din pierderile înregistrate în urma crizei, spre deosebire de majoritatea piețelor internaționale, care s-au întors la cotațiile din 2007. Dar la BVB nu s-au găsit investitori nici pentru cea mai mare și mai profitabilă companie din România. Mai recuperăm din pierderi sau nu mai merită să investim în acțiunile listate la BVB?
Motivele eșecului ofertei secundare de la Petrom sunt diverse. De la lipsa de promovare a ofertei până la prețul prea mare cerut de statul român. Există însă o altă cauză clară și simplă: lipsa de investitori. Dacă am fi avut o piață suficient de mare încât valoarea ofertei (de cel puțin 388 milioane euro) să fie acoperită, atunci succesul putea fi obținut mult mai ușor.
Ceea ce înseamnă că toți participanții la piață au o parte de vină. Oferta, de un nivel valoric istoric pentru piața autohtonă, era prea mare pentru a fi acoperită fără implicarea tuturor brokerilor. Numai că brokerii nu au manifestat un interes deosebit față de acțiunile Petrom, iar perioada proastă de pe piețele internaționale a ținut departe și investitorii instituționali.
La jumătate față de nivelul din 2007
Întrebarea care se pune acum este ce se va întâmpla în continuare. Mai are piața noastră ceva de oferit sau ar trebui ca investitorii să caute oportunități pe alte piețe? În mod sigur, da. Posibilități de obținere a unor randamente superioare pe piața locală există în continuare. Cu condiția ca investitorii să nu ia în calcul doar posibilitățile de creștere ale unei acțiuni, ci și lichiditatea acesteia.
Săptămâna trecută, adică pe 24 iulie, bursa a „aniversat“ patru ani de la maximele istorice înregistrate de indicii BVB. BET, indicele care urmărește evoluția celor mai importante zece companii listate, avea valoarea de 10.813 puncte. Patru ani mai târziu (pe 25 iulie) se situa la 5.412 puncte, adică la jumătate. Valoarea este foarte apropiată de cea din 2008, când avea 5.915 puncte, ceea ce înseamnă că, după încă o scădere în 2009 și creștere până în prezent, ne aflăm la nivelul de la jumătatea crizei bursiere (BVB a scăzut până în 2009, apoi a început să recupereze).
„În ultimii ani am intrat, din nou, într-o perioadă de stagnare“: spune Răzvan Pașol, președintele Intercapital Invest. „Întrucât piețele și economiile sunt ciclice, ne așteptăm din nou la creșteri la un moment dat. Singura necunoscută este acel moment:, adaugă acesta. Spre diferență de indicii de la București, cei internaționali sunt aproape de maximele de acum patru ani. Dow Jones Industrial Average (DJIA), echivalentul american al BET, se află la circa 10% sub maximele de 2007, la fel și S&P 500, iar indicele german DAX are de recuperat mai puțin de zece procente pentru a se întoarce la nivelul de acum patru ani.
Indicii sunt subevaluați
Perioada de stagnare din acest an este destul de evidentă. Cotațiile au urcat și au coborât ușor în funcție de sentimentul investitorilor, însă au revenit de fiecare dată la niveluri apropiate de cele de la începutul anului. Se poate numi perioadă de acumulare, adică menținerea pe termen mai lung la un nivel de la care să înceapă o urcare ceva mai susținută. De aici și recomandările analiștilor, de cumpărare, prezentul fiind considerat un moment bun pentru achiziții.
Dar nu pentru speculații, adică achiziții ce se doresc a fi valorificate în câștig în următoarele săptămâni sau luni, ci pe termen mai lung. De altfel, prognozele pentru restul anului în curs sunt tot de stagnare sau chiar de ușoară scădere.
„Valoarea indicelui BET nu a reușit să revină în palierul care definea mișcarea de revenire inițiată la sfârșitul lunii mai, în contextul unei lichidități reduse“: spune Adrian Danciu, șeful departamentului de analiză de la Broker Cluj, într-un raport de analiză tehnică. „Putem vorbi în continuare de o tendință descendentă atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, de șase luni“: adaugă acesta.
Analiștii de la Intercapital Asset Management arată că nivelul din prezent al indicilor este mult subevaluat. Mai exact, indicele BET ar trebui să crească cu 64%, iar BET-C, indicele compozit al bursei, cu 19%, pentru a ajunge la nivelul rezultat din indicatorii fundamentali ai pieței, cu un potențial de creștere rezultat inclusiv din estimările Bloomberg de realizare a profiturilor de către companii în acest an. „Prețurile la care se tranzacționează în prezent sunt justificate în cea mai mare parte de profitabilitatea companiilor“:, spune Andreea Gheorghe, directorul general al companiei.
Evident, cel mai bine stau companiile cuprinse de indicele BET (nu sunt incluse cele cinci societăți de investiții financiare și nici Fondul Proprietatea), fiind vorba de acțiuni tranzacționate masiv și cu capitalizare ridicată. Iar în perioadele de incertitudine, când acțiunile unor companii mai mici pot fi lovite puternic de o reducere a profitului, stabilitatea unor companii mari este un avantaj. În plus, lichiditatea crescută a acestor titluri face posibilă găsirea în orice moment a unui cumpărător pentru acțiuni, lucru dificil atunci când este vorba de societăți mai mici și cu un număr redus de titluri libere la tranzacționare (free-float).
Suntem mici față de polonezi
Șeful BVB, Valentin Ionescu, consideră că piața va reveni la nivelul de lichiditate din 2007, adică la o medie zilnică de 16,6 milioane euro, în maximum doi ani. Media zilnică din acest an este de 10,19 milioane euro, ceea ce înseamnă că piața nu este chiar atât de departe de recordul de acum patru ani. Nu trebuie uitat însă că prețurile acțiunilor sunt încă la jumătate față de 2007, dar capitalizarea totală a BVB a urcat de la 24,6 miliarde euro până la 26,2 miliarde euro datorită noilor listări.
La prețuri echivalente cu cele din 2007, capitalizarea BVB ar trebui să fie dublă, de peste 50 miliarde euro. Cifră care ne-ar apropia ceva mai mult de nivelul bursei din Varșovia, cea mai potrivită comparație, care are o capitalizare totală de aproape 200 miliarde euro. Numai că polonezii au găsit momentele potrivite pentru listarea companiilor de stat, iar majorarea numărului de emitenți (417 în total, față de 78 la BVB)a atras și investitori străini pe măsură.
Guvernul Boc s-a „angajat“ să păstreze planul de listare stabilit deja, adică listări suplimentare la Transgaz și Translelectrica și oferte inițiale pentru Romgaz și alte companii de utilități. Dacă se va ține de cuvânt, BVB are șanse să recupereze o parte din diferența față de Varșovia.
În orice caz, cine are economii pe care ar vrea să le înmulțească poate găsi încă oportunități la BVB. Cu riscurile de rigoare, ridicate de lichiditatea redusă și numărul mic de investitori. Riscuri care, însă, oferă și randamente pe măsură.
CIFRE
10,2 milioane euro este valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni realizate pe piața principală a BVB, mult sub cea din 2007, de 16,6 milioane euro
260 milioane euro este lichiditatea medie zilnică a Bursei din Varșovia, incomparabil mai mare decât cea de la BVB, în creștere cu 28% față de 2010
Birocrația ne omoară
Valentin Ionescu este directorul general al BVB din august 2010 și lucrează în piața de capital din 1995
Capital: Care credeți că au fost motivele eșecului ofertei secundare de la Petrom?
Valentin Ionescu: Motivele neîncheierii cu succes a ofertei au fost identificate în ultimele zile de presă, de consorțiu, de brokeri, de învestitori și chiar de membrii ai guvernului. Fiecare privește din punctul propriu de vedere. De aceea este greu de identificat, ca reprezentant al BVB, un factor determinant al eșecului. Cred că o pregătire mai atentă și o comunicare mai bună, în prealabil, între toți actorii implicați era benefică. Sigur, a contat și conjunctura piețelor externe, iar unor investitori nu le-a plăcut prețul.
Capital: Ce ar trebui să se schimbe pentru ca piața noastră de capital să devină mai atractivă pentru investitori?
Valentin Ionescu: Am auzit mulți investitori nemulțumiți de birocrația din România și nu doar cea legată de tranzacționarea pe bursă. Dacă ne referim la investitorii instituționali străini, ar fi oportună simplificarea aceesului la piață. Și asta se poate face prin extinderea conturilor globale pe întreaga piață. Investitorii locali, mai mici, au nevoie de un sprijin mai mare din partea brokerilor, în special pe partea de educație. Suntem conștienți și de faptul că anumite prevederi din Codul fiscal descurajează pe unii investitori.
Capital: Cât de influențată este bursa de evoluția economiei și de piețele internaționale?
Valentin Ionescu: O bursă depinde de economia în care este plasată. Avem două exemple foarte bune: bursa din Varșovia, care a avut un parcurs foarte bun în ultimii ani, și cea din Atena, care a înregistrat scăderi semnificative de la începutul acestui an. Nici BVB nu se poate detașa de economie. Odată cu trecerea în subinvestment grade au fost investitori care au plecat. Acum, odată ce două dintre cele trei mari agenții ne includ în investment grade, credem că o parte din acei investitori se va întoarce.