Membru al Curţii de Conturi UE: Proiectul de descărcare de gestiune a CE pe 2010 se referă la riscul ridicat pentru România

Proiectul privind descărcarea de gestiune a Comisiei Europene pentru exerciţiul financiar 2010, dezbătut zilele acestea de Comisia de control bugetar a Parlamentului European, face trimitere la riscul ridicat pe care l-ar prezenta România şi alte cinci state care aveau acorduri de împrumut cu Comisia Europeană, a declarat Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi.

"În această săptămână în Comisia de Control Bugetar se dezbate proiectul de moţiune de rezoluţie pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exerciţiul financiar 2010.  (…) În documentul de descărcare, PE face trimitere la riscul ridicat. Nu este constatarea Curţii Europene de Conturi", a spus Ispir.

El a precizat că în document se reaminteşte că şase state membre – Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Portugalia şi România – sunt în prezent considerate state în dificultate, pentru că primesc sprijin financiar sub formă de împrumuturi şi pentru echilibrarea balanţei de plăţi în cadrul Mecanismului de Echilibrare Financiară.

"În ceea ce priveşte responsabilitatea Comisiei Europene în managementul bugetului Uniunii, raportul subliniază din nou că acesteia îi revine responsabilitatea finală. (…) Acum Parlamentul European, prin această abordare, subliniază foarte clar că responsabilitatea finală revine tot Comisiei. Şi e logic să fie aşa. De fapt, subliniază ideea că nu e posibil pentru Comisia Europeană să-şi transfere responsabilitatea financiară către statele membre nici în cazul când s-au identificat slăbiciuni manageriale sau nereguli la nivelul acestora", a precizat Ovidiu Ispir.

Oficialul Curţii Europene de Conturi (CEC) a subliniat, însă, că instituţia nu a început un control privind împrumuturile acordate celor şase state membre UE, în condiţiile în care nicio instituţie, în afara Parlamentului European, nu poate cere CEC să auditeze anumite aspecte.

"În fiecare an facem audit financiar. Posibil ca într-un eşantion din viitor să intre şi un împrumut pentru că este o tranzacţie. Şi atunci, în momentul în care ni s-ar deschide nişte oportunităţi de audit în continuare, pentru că zona respectivă este extrem de vulnerabilă, accentuăm prin misiunile noastre de audit şi ne stabilim o misiune separată, un audit de performanţă spre exemplu", a spus Ovidiu Ispir.

România a derulat în perioada 2009-2011 un acord de împrumut de aproape 20 de miliarde de euro, din care 5 miliarde de euro proveneau de la Comisia Europeană.