Industria muzicală aproape că nu a dus-o niciodată mai rău ca în era digitală. Conform unei analize a RIAA, torrentele și programele de file sharing gen DC++ au adus industria muzicală la cifre comparabile cu perioada de dinainte 1985, anul în care apăreau CD-urile.
Astfel, de la cifra de 15 miliarde de dolari, vârful atins în perioada de glorie a CD-urilor, industria muzicală a ajuns spre 5 miliarde de dolari, nivel la care era în anii ’80.
Nici casele de discuri din România n-o duc mai bine.
Luați la întâmplare un computer și căutați fișierele de tip mp3. Veți găsi sute, dacă nu chiar mii de melodii. Câte dintre ele au fost convertite de pe un CD cumpărat sau descărcate contra cost de pe internet? Poate câteva procente. Restul sunt downloadate gratuit sau copiate de la prieteni. Creșterea fără precedent a accesibilității muzicii s-a suprapus cu efectele crizei economice.
Interesul consumatorului pentru produsul fizic a scăzut, iar mediul online a cunoscut o dezvoltare foarte puternică. Pentru moment, nici în România, nici în altă parte scăderea înregistrată la suportul fizic nu e compensată de creșterea din online, dar sperăm ca în viitorul apropiat să se ajungă la această compensare valorică“, arăta Cătălin Muraru, A&R manager al Roton într-o analiză publicată recent de Capital.
Pirateria digitală se manifestă la scară largă şi se dezvoltă rapid. File-sharing-ul din reţele peer-to-peer fără licenţă rămâne un fenomen răspândit, în vreme ce şi alte forme de distribuţie ilegale, precum cyberlockers, site-uri ilegale de streaming şi forumurile, reprezintă o problemă serioasă, în creştere.
Tendinţele fenomenului de piraterie variază considerabil în funcţie de ţară, cercetări independente estimând că Spania şi Brazilia sunt cele mai afectate pieţe, 45% respectiv 44% din utilizatorii activi de internet utilizând lunar servicii nelicenţiate (conform The Nielsen Company) în vreme ce top 5 pieţe din Uniunea Europeană prezintă o medie de 23%.
Cu toate acestea, chiar şi în ţările cu un nivel relativ scăzut de utilizare a serviciilor fără licenţă, volumul consumului ilegal de muzică depăşeşte cu mult volumul de muzică consumată legală. În Marea Britanie, de exemplu, 76% din muzica obţinută online în 2010 a fost fără licenţă (conform Harris Interactive).
Cercetări efectuate de instituţii neutre arată în mod constant că majoritatea conţinutului distribuit în reţelele de file-sharing încalcă drepturile de autor. The Internet Security Commerce Laborator a aflat în aprilie 2010 că 89% din fişierele torrent dintr-un eşantion reprezentativ descărcau conţinut ilegal. Waterman, profesor la Universitatea din Pennsylvania, a constatat, în octombrie 2010, că 98,8% din fișierele aferente unui eşantion reprezentativ disponibil prin intermediul Limewire nu se refereau la conţinut de natură să fie distribuit gratuit.
Cercetări independente arată constant că disponibilitatea de conţinut „la liber” este principalul motor al pirateriei online. În 2010, noi studii au confirmat această tendinţă în Suedia (GfK), Australia (CCi Digital Futures), Regatul Unit (Harris Interactive) şi China (The Nielsen Company).
